Care este viitorul dispozitivelor purtabile? Wearables – generația a doua (II)
Care sunt oportunitățile de impact pentru publicul larg a dispozitivelor purtabile de generația a doua? Care este viitorul dispozitivelor purtabile?
Dispozitivele purtabile de tipul wearables trebuie să găsească calea între o disponibilitate cât mai largă, costuri de producție suportabile și un preț care să le facă accesibile unui public cât mai larg. La aceasta se adaugă eficacitatea energetică și domenii de utilizare cât mai variate.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite mai mult de 43 de milioane de oameni din întreaga lume sunt refugiați ca urmare a conflictelor și persecuției. Cifra este cea mai mare din 1990 încoace și există indicii care arată că va crește. Una dintre cele mai presante probleme ale refugiaților este lipsa unor sisteme de coordonare care pot identifica, diagnostica și trata populații mari în cazul unor epidemii. Chestiunea este valabilă și în cazul epidemiilor din zonele sărace, sau greu controlabile, epidemii care pot reprezenta un potențial periocol pentru toată populația. În toate situații este foarte greu să pui la punct strategii eficiente care să poată ține sub control acest gen de probleme.
Citeste si: Care este viitorul dispozitivelor purtabile? Wearables – generația a doua (I)
Chiar dacă aparent pare ciudat soluția stă în sistemele de tip wearables, de generația a doua. Firma Kickstarter-sprijinită Khushi a dezvoltat un colier comod pentru copii, destinat celor din țările în curs de dezvoltare pentru a îmbunătăți monitorizarea vaccinării acestora, cea mai utilă cale pentru prevenirea unor epidemii. Un cip fixat pe o brățară care nu poate fi dată jos deține toate datele de vaccinare, istoricul medical al copilului și păstrează informații esențiale. Dispozitivul funcționează fară baterii și fără o conexiune la Internet. Un sistem de acest gen se implementează în India, iar rezultatele arată că este extrem de eficient.
Citește și: mHealth este viitorul medicinei. Avantaje și provocări
Potrivit unui studiu al Kaiser Family Foundation, mai mult de 60% dintre adulți care au nu au asigurare medicală susțin că nu-și pot permite un astfel de serviciu din cauza costurilor prea mari. Ca soluție s-a sugerat că o monitorizare continuă poate reduce costurile unei asigurări medicale, prevenția fiind mult mai ieftină decât serviciile medicale de urgență, la care au acces și persoanele asigurate și cele neasigurate. Un studiu de impact a dovedit că monitorizarea continuă este mai eficientă decât testarea periodică, iar costurile de tratament se reduc cu circa 20 la sută ceea ce poate duce la economia a miliarde de euro doar prin monitorizarea grupului de risc cu insuficiență vasculară sau cu risc de accident vascular.
Citește și: 7 moduri în care telefoanele inteligente pot salva vieți
Aceasta este motivul pentru care AliveCor, de exemplu a luat decizia de a dezvolta sistemele de tipul wearables pentru aceste categorii de risc. Mai mult parteneriatul dintre firmele de asigurare și AliveCor a oferit reduceri ale asigurărilor de sănătate, cu valori substanțiale pentru persoanele din categoriile de risc care acceptau monitorizarea permanentă. Strategia este una care poate aduce un dublu câștig: menținerea sănătății și scăderea riscurilor de sănătate și reducerea costurilor legate de asistența medicală propriu zisă.
Este cert că viitorul dispozitivelor de tipul wearables este la intersecția dintre eficiența economică, costuri cât mai mici de producție, independența energetică a sistemelor digitale și o colaborare concretă reciproc avantajoasă cu medici și, mai ales, cu instituțiile din asigurările medicale.
Sursa: fastcodesign.com