Acasă Blog

Cercetătorii au aflat ce anume provoacă sindromul ovarelor polichistice

0
sindromul ovarelor polichistice

Oamenii de știință au în sfârșit o explicație pentru cauza uneia dintre cele mai frecvente afecțiuni ale femeilor: sindromul ovarelor polichistice.

Sindromul ovarelor polichistice este o tulburare des întâlnită la femei, care provoacă disconfort și chiar infertilitate. De altfel, această afecțiune este considerată una dintre principalele cauze de infertilitate la nivel mondial, fiind întâlnită, în medie, la una din 10 femei.

Până de curând, oamenii de știință credeau că tulburarea apare în ovare, însă o cercetare recentă prezintă o altă cauză, de-a dreptul surprinzătoare: sindromul ovarelor polichistice apare în creier. Mai mult, tulburarea nu apare la pubertate, ci încă dinainte de naștere.

În cadrul unui studiu recent, cercetătorii de la Universitatea din Lille, Franța, au ajuns la concluzia că boala apare atunci când un hormon produs de foliculii ovarieni (AMH) interacționează cu anumiți neuroni din creierul mamei.

Vezi și Cum calculezi perioada fertilă? Află când poți rămâne însărcinată

Reacția declanșează un adevărat lanț de tulburări, afectând enzimele din placentă și astfel ducând la nașterea unei fetițe care va suferi de sindromul ovarelor polichistice. Acesta este și unul dintre motivele pentru care tulburarea pare să se moștenească în familie, de la mamă la fiică.

Sindromul ovarelor polichistice este un set de simptome provocate de dezechilibre hormonale. Manifestările sunt extrem de neplăcute: femeile se îngrașă, dezvoltă chisturi pe ovare, au tulburări de ovulație, pilozitate excesivă, acnee, suferă de depresie și trebuie să îndure lună de lună menstruații abundente și extrem de dureroase.

Din păcate, diagnosticul este pus de obicei foarte târziu, după ani de suferință, iar opțiunile de tratament sunt limitate. Medicamentele prescrise de medic ameliorează puțin din aceste simptome, dar nu tratează cauza și nu pot preveni complicațiile pe termen lung pe care le provoacă sindromul ovarelor polichistice: diabet de tip 2, infertilitate, boli cardiovasculare.

Te poate interesa și Primele simptome de sarcină. Cum îți dai seama că ai rămas însărcinată

În timpul studiului, cercetătorii au testat mostre de sânge de la femei aflate în ultimul trimestru de sarcină. Unele erau obeze, altele aveau o greutate normală, unele sufereau de sindromul ovarelor polichistice, în timp ce altele erau sănătoase.

Analizele au demonstrat că femeile care sufereau de această afecțiune aveau în sânge un nivel de trei ori mai mare al hormonului AMH (antimullerian), care este produs de foliculii din exteriorul ovarelor.

Apoi, oamenii de știință au injectat cu acest hormon femele de cobai gestante, ca să vadă cum sunt afectați puii. În acest fel, ei au simulat condițiile provocate de dezechilibrul hormonal în cazul femeilor cu sindromul ovarelor polichistice. În urma experimentului, puii de cobai au dezvoltat simptome similare cu această tulburare hormonală, printre care se numără un nivel crescut de testosteron și ovulație anormală.

Cercetătorii cred că un nivel ridicat de hormon AMH în sângele mamei blochează efectul unei enzime din placentă, care în mod normal ar transforma testosteronul în estrogen. Fără această transformare, fătul din pântece este expus la o doză prea mare de testosteron, fapt care va provoca pe viitor tulburări hormonale.

Studiile trebuie însă continuate, pentru a se observa dacă și în cazul femeilor are loc exact același fenomen ca la cobai. De asemenea, cercetătorii vor să afle cum sunt afectați fetușii atunci când nivelul hormonilor este controlat în timpul sarcinii.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Sursa: Science Alert

Citește și Tot ce trebuie să știi despre ovulație și bolile care îți afectează fertilitatea

3 boli comune care pot duce la dizabilitate temporară. Care sunt și cum le combați

0
dizabilitate temporara

Dizabilitatea este mai răspândită decât s-ar putea crede.

În 2011, OMS estima că 15% din populația lumii (aproximativ 1 miliard de oameni) trăiește cu o formă de dizabilitate, dintre care 2-3% prezintă forme foarte grave. Cu toate acestea, nivelul de informare public cu privire la diferite forme de dizabilitate sau cauzele și metodele de prevenție ale acesteia rămâne scăzut.

Atunci când avem de-a face cu o pierdere sau o restricție temporară a capacității de exercitare a unei activități obișnuite, din cauza unei disfuncții, ne confruntăm cu dizabilitatea temporară. Cu alte cuvinte, această situație apare atunci când o afecțiune medicală te împiedică să lucrezi sau să desfășori activitățile obișnuite – pentru câteva zile, săptămâni sau luni. Dizabilitatea temporară poate fi provocată și de boli frecvent întâlnite. Iată afecțiunile medicale comune care pot cauza dizabilitate temporară și soluțiile existente:

Discopatia lombară

Cea mai frecventă boală a sistemului nervos, discopatia lombară este întrecută doar de răceli ca frecvență a cauzării de dizabilități temporare. Persoanele care suferă de discopatie lombara se confruntă cu dureri puternice în zona afectată, deseori însoțite de tulburări senzoriale sau motorii, dar și de mobilitate limitată și rigiditate musculară. Din păcate, tratamentul este unul complex, iar medicii nu sunt de comun acord cu privire la care ar fi cel mai potrivit.

Pe scurt, persoanele care suferă de discopatie lombară vor trebui să alterneze odihna cu programe de întărire a musculaturii, să facă fizioterapie sau kinetoterapie, având totodată nevoie și de analgezice pentru limitarea durerii. Prin urmare, prevenția este mult mai adecvată în cazul discopatiei lombare. Postura corectă (pe scaun, în picioare și în timpul somnului), greutatea corporală în limite normale, activitatea fizică regulată și eliminarea fumatului sunt esențiale. Oricine ar trebui să ia aminte la aceste elemente pentru a scădea șansele apariției discopatiei lombare.

Citește și 8 pași pentru un somn odihnitor

Răceala

Unele forme mai agresive de răceală te pot face să te simți suficient de rău încât să nu poți lucra și funcționa ca de obicei pentru o perioadă de câteva zile. Cu toții cunoaștem simptomele: dureri moderate în gât, strănuturi, senzație de oboseală și temperatura ușor ridicată. Aceste simptome apar din cauza infecțiilor virale la care organismul devine vulnerabil, în special la schimbarea anotimpurilor.

Sistemul tău imunitar este cel „responsabil” pentru vindecarea de răceală. Îl poți ajuta să combată răceala în mai multe feluri: cu hidratare, odihnă și alimentație sănătoasă. Pentru a-ți crește gradul de confort, poți lua decongestionante și calmante. Printre metodele preventive se numără măsurile de igienă (spălatul pe mâini), dar și un stil de viață care să favorizeze un sistem imunitar puternic.

Boala diareică acută

Boala diareică acută se poate declanșa ca urmare a unor infecții provocate de virusuri (Rotavirus, Norovirus, Adenovirus) sau bacterii (E.coli, Vibrio cholerae, Campylobacter). Se manifestă în principal prin frecvența crescută a scaunelor, de cel puțin 3 ori pe zi, și prin consistența lor diminuată sau apoasă. Boala diareică acută poate fi însoțită de vărsături, febră și dureri abdominale. Aceste simptome te pot împiedica să îți desfășori normal activitatea timp de câteva zile sau cel mult o săptămână.

Riscul principal este cel al deshidratării. E de reținut însă că nu e suficient să bei apă, pentru că ai nevoie și de electroliți. Soluția recomandată de OMS conține: clorură de sodiu (2,6 g/l), citrat trisodic anhidru (2,9 g/l), clorură de potasiu (1,5 g/l) și glucoză (13,5 g/l). Suplimentele cu zinc sunt de asemenea utile pentru reducerea timpului de manifestare a bolii, cu până la 25%. Prevenția este la fel de importantă și pornește de la măsuri igienice, precum spălarea temeinică atât a mâinilor cât și a fructelor și legumelor care urmează a fi consumate.

Sursă foto: Shutterstock

Citește și Corpul tău are nevoie de mișcare. Află ce riscuri prezintă statul jos pentru sănătate

Corpul tău are nevoie de mișcare. Află ce riscuri prezintă statul jos pentru sănătate

0
statul jos

Pericolele pe care le crează sedentarismul pentru sănătate nu sunt nici puține, nici neînsemnate.

Orele prelungite de stat jos și nivelul săptămânal redus de activitate fizică pot declanșa multe afecțiuni. Printre acestea se numără afecțiuni care nu sunt ușor de tratat, precum și afecțiuni cu impact mare asupra vieții de zi cu zi. Uite ce riști dacă îi negi corpului tău mișcarea de care are nevoie:

Hemoroizi

Atunci când petreci multe ore așezat și eviți să faci exerciții fizice, riști apariția hemoroizilor. O afecțiune foarte dureroasă, hemoroizii au drept cauze principale sedentarismul, dieta deficitară și constipația. Atunci când apar hemoroizii, rutina zilnică este puternic afectată, apărând dureri puternice și mâncărimi, dar și umflături dureroase și sângerări, dacă afecțiunea a progresat suficient.

Citește și Textilele funcționale cu răcire pot crește performanța sportivilor

Afecțiuni cardiovasculare

Un studiu arată efectele negative pe care le au locurile de muncă la birou asupra sănătății. Conform Universității Warwick, fiecare oră adăugată peste cinci ore de stat pe scaun crește cu 0,2% riscul afecțiunilor cardiace. Același studiu indică faptul că persoanele care lucrează la birou au un risc de 2,2% de a dezvolta boli cardiovasculare, în comparație cu 1,6%, riscul prezent la persoanele care nu lucrează la birou.

Diabet

Diabetul poate fi precipitat și agravat de sedentarism. Din păcate, studiile arată că în această situație, nu poți echilibra raportul dintre orele petrecute pe scaun și exercițiile fizice. Potrivit Endocrine Web, nu este suficient nici măcar să mergi la sală 30 de minute în fiecare zi ca să te protejezi de diabetul de tip 2, dacă în restul timpului nu faci activitate fizică. Ca să nu ai un risc crescut de diabet, trebuie să petreci mai puține ore așezat și să faci activitate fizică mai des, pe parcursul zilei.

Cancer

Când vine vorba de cancer, nu putem generaliza prea mult: există diferențe semnificative între tipurile de cancer. Acestea sunt afectate în mod diferit de nivelul de activitate fizică. Persoanele sedentare au în special un risc crescut de cancer de colon (cu 24% mai mare decât cele active). Alte tipuri de cancer care apar mai des la persoanele sedentare sunt: cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul endometrial, dar și cancerul de ficat, rinichi, rect și vezică, scrie National Cancer Institute. Această listă nu este completă, apărând frecvent cercetări care indică mai multe legături între sedentarism și riscul dezvoltării cancerului.

Hernie de disc

Stilul de viață sedentar este în general nociv pentru spate și coloană, declanșând frecvent dureri de spate musculare și presiuni pe terminațiile nervoase. Totodată, un risc important este cel al herniei de disc. Pe măsură ce avansăm în vârstă, acest risc crește oricum, astfel că este cu atât mai grav dacă suntem și sedentari. Un studiu NCBI indică că efectele asupra discurilor sunt mai reduse dacă au loc schimbări de poziție la fiecare 15 minute.

Citește și Cele mai bune aplicații Android pentru fitness

Artrită

Artrita nu este cauzată direct de stilul de viață sedentar, însă poate fi cu siguranță accelerată și agravată din acest motiv. Mai mult, sedentarismul este una dintre cele mai semnificative cauze ale osteoartritei. În plus, din cauza durerilor, mulți pacienți care suferă deja de artrită evită activitatea fizică. Pe termen scurt, acest lucru le poate crește ușor confortul. Pe termen lung, însă, starea lor este agravată.

Depresie și anxietate

Pe măsură ce tot mai multe persoane adoptă stiluri de viață sedentare, s-a observat o creștere a incidenței depresiei și anxietății. Mai multe echipe de cercetători au început să studieze dacă nu cumva există și o legătură de cauzalitate între acestea. Până acum, s-a aflat că stilul de viață sedentar aduce cu sine un risc cu 25% mai mare de depresie. Aceasta este însă o medie, pentru că s-au observat diferențe în funcție de modul în care își petrec oamenii perioadele de inactivitate, așa că cercetările vor trebui aprofundate. Totodată, comportamentul sedentar cauzează și un nivel crescut de anxietate, în special pe măsură ce avansăm în vârstă.

Sursă foto: Shutterstock

Citește și Bicicleta fitness și evaluarea efortului

Semnele glicemiei crescute: ce teste trebuie să faci și cum o ții sub control

0
glucosetest semnele glicemiei

Prevenţia este întotdeauna mai bună ca tratamentul, mai ales atunci când este vorba despre o afecţiune severă, cum e cazul diabetului.

În România, diabetul zaharat este la un pas de a deveni o problemă de securitate naţională. Potrivit unui studiu publicat în revista Intelligence a Serviciului Român de Informaţii, peste 11% – între 1,5 şi 2 milioane – dintre români suferă de diabet. Asta ne situează pe primul loc în Europa ca număr de bolnavi raportat la populaţie, pe segmentul de vârstă 20-79 de ani.

Studiul mai arată că 20% dintre cazurile depistate în cadrul cercetării nu erau în atenţia medicilor: cu alte cuvinte, 1 din 5 români nu ştie că suferă de diabet. Cifrele spun totul, aşa că analizele medicale şi monitorizarea glicemiei nu sunt deloc un moft, mai ales dacă luăm în calcul condiţiile precare ale alimentaţiei din ziua de astăzi.

Simptomele hiperglicemiei

Primele semne care trebuie să-ţi dea de gândit atunci când vine vorba de hiperglicemie sunt urinarea frecventă, senzaţia permanentă de sete, tulburările de vedere, o stare generală de oboseală şi dureri de cap. În cazul în care aceste simptome incipiente marchează debutul hiperglicemiei şi sunt lăsate netratate, boala poate evolua şi se poate agrava. În sânge se pot acumula acizi toxici, iar simptomele s-ar putea înrăutăți. Printre ele sunt:

  • Senzaţie de greaţă şi vărsături
  • Dificultăţi de respiraţie
  • Gură uscată şi senzaţie acută de sete
  • Stări de slăbiciune
  • Respiraţie mirositoare (din cauza compuşilor organici volatili, cum ar fi acetona)
  • Confuzie
  • Dureri abdominale
  • Pierderea cunoştinţei

În cazul în care experimentezi stările de mai sus, este obligatoriu să iei legătura cu un medic diabetolog şi să te programezi pentru un set de analize de laborator exhaustive.

Testul hemoglobinei glicozilate

Cea mai sigură cale de a depista dacă suferi de diabet este să-ţi faci testul hemoglobinei glicozilate – HbA1c sau testul hemoglobinei glicate, aşa cum mai este cunoscut. Determină cu acurateţe nivelul de zahăr din sânge, aşa că trebuie făcut în mod regulat şi de cei diagnosticaţi deja cu diabet.

Testul hemoglobinei glicate se bazează pe proprietatea zahărului de a se ataşa de celulele roşii din sânge şi, pentru că acestea au o durată de viaţă de până la trei luni, măsoară nivelul mediu de glucoză din sânge, din ultimele 2-3 luni. Asta în timp ce majoritatea dispozitivelor de analiză a glucozei din sânge îţi spun cantitatea de zahăr pe care o ai în corp la momentul testului.

Pe lângă acurateţe, testul are avantajul de a nu permite influenţarea rezultatelor de către alţi factori, cum ar fi stresul sau bolile asociate. Odată ce ai făcut testul, poţi ţine sub control hemoglobina glicată cu ajutorul unui regim alimentar dedicat, prin exerciţii fizice dar şi cu ajutorul medicamentelor – între care şi insulina – care au rolul de a reduce nivelul zahărului din sânge.

Citeşte şi: 10 semne că ai glicemia mică şi trebuie să iei urgent măsuri

3 aplicaţii care te pot ajuta să ţii sub control zahărul din sânge

Odată ce ai primit rezultatele testului hemoglobinei glicate, o idee bună este să-ţi achiziţionezi un glucometru cu ajutorul căruia să-ţi testezi periodic sângele, pentru a monitoriza nivelul de zahăr din acesta. Valorile înregistrate trebuie trecute într-un carnet pe care este indicat să-l prezinţi medicului.

Citeşte şi: Măsurarea glicemiei fără ac – 7 noi aparate şi inovaţii

În ziua de astăzi, însă, tehnologia are soluţii şi pentru cei care vor să scape de carnet şi de pix. Este vorba despre aplicaţii de mobil care, pe lângă faptul că te ajută să ţii un jurnal la zi al nivelului de zahăr din sânge, te ajută să monitorizezi şi alimentaţia, te învaţă cum să-ţi controlezi glicemia şi te alertează atunci când lucrurile se înrăutăţesc.

  • Fooducate –  este o aplicaţie pentru Android şi iPhone care, pe lângă grafice, te ajută să alegi şi alimentaţia potrivită: trebuie doar să scanezi codul de bare al produselor, iar aplicaţia îţi va spune ce conţine şi dacă pot fi consumate cu încredere. Poate fi instalată gratuit, însă are unele opţiuni pentru care trebuie să plăteşti.
  • MySugr – este disponibilă pentru Android şi iPhone şi este ideală pentru cei care vor să ţină un jurnal complet cu rezultatele testelor de glicemie, dar şi cu alimentaţia. Este indicat în principal pentru bolnavii diagnosticaţi cu diabet de tip 1 şi 2. Aplicaţia este gratuită şi are o variantă Pro care costă 2,99 dolari.
  • Glooko – la fel ca şi celelalte două aplicaţii de mai sus, este disponibilă şi pentru Android, şi pentru iPhone. Este o platformă de gestionare a diabetului zaharat care pune la dispoziţia pacienţilor un jurnal de bord digital, memento-uri şi este compatibilă cu alte gadgeturi medicale. Aplicaţia poate fi folosită în baza unui abonament de 5 dolari pe lună, dar ţine cont că primul an trebuie achitat integral.

Aplicaţiile, oricât de performante ar fi, nu ţin locul unui consult la medicul specializat, şi nici nu suplinesc rolul analizelor complexe de laborator. Aşa că nu uita să te documentezi din timp legat de tot ceea ce ţine de hiperglicemie, să monitorizezi simptomele şi să mergi la specialist oricând este nevoie.  

Sursa Foto: Shutterstock

7 moduri în care ne afectează lumina solară. Cum influențează Soarele sănătatea

0
lumina solară

Avem nevoie de lumina solară ca să fim sănătoși, însă prea multă ne poate îmbolnăvi. Descoperă ce spun studiile despre soare și cum ne poate influența acesta starea de sănătate!

Soarele și producția de vitamina D

Cel  mai cunoscut beneficiu al Soarelui asupra sănătății este influența acestuia asupra cantității de vitamina D din corp. Doar o mică parte din vitamina D poate fi asimilată prin alimentație. Pentru restul avem nevoie de razele solare, iar durata necesară depinde mult de caracteristicile individuale și de anotimp. Totodată, cercetările recente indică importanța mare a protecției solare. Însă, dacă o folosim  constant, riscăm deficiențe de vitamina D. Acestea se manifestă prin oboseală și apatie, stări depresive, dureri musculare și un sistem imunitar slăbit.

Soarele și cancerul de piele

Medicii și responsabilii pentru sănătate publică avertizează de ceva timp în legătură cu efectele nocive pe care le au razele ultraviolete asupra sănătății noastre. Acestea pot cauza arsuri la nivelul pielii sau pot contribui la dezvoltarea cancerului de piele. Atunci când ai arsuri solare (chiar dacă asta înseamnă doar o înroșire sau iritare a pielii), înseamnă că ADN-ul pielii a fost afectat de o cantitate mare de radiații ultraviolete. Arsurile solare apărute chiar și doar o dată la doi ani, triplează riscul de cancer de piele, conform Cancer Research UK.

Lumina solară și ochii

Expunerea ochilor pe termen lung la razele ultraviolete poate răni retina și este un factor favorizant pentru dezvoltarea cataractei. Pentru protejarea ochilor, medicii recomandă ochelari de soare polarizați. Aceștia au în lentilă o folie polarizată, care blochează reflexiile deranjante, razele UV (aproape 100%) și reduc strălucirea soarelui de până la 10 ori mai mult decât ochelarii de soare fără polarizare. Edel Optics ofera o gama larga de ochelari de soare polarizați, cu protecție ridicată pentru ochii tăi, toți de la branduri prestigioase, renumite pentru stil și funcționalitate.

Soarele, benefic în cazurile de depresie sezonieră

Mai multe studii au confirmat ceea ce oamenii bănuiau de mult: Soarele ne poate îmbunătăți starea de spirit, ajutându-ne să ne simțim mai energici și mai veseli. Se pare însă că acesta este de ajutor și în cazul depresiei sezoniere. Aceasta se poate declanșa în special în lunile de iarnă, iar una dintre explicații este cantitatea mai redusă de lumină solară.

Vezi și Diagnosticarea cancerului de piele cu ajutorul unui dispozitiv portabil

Absența luminii solare „joacă un rol critic în activitatea scăzută a serotoninei, producția crescută de melatonină, deranjarea ritmului circadian și nivelele scăzute de vitamina D asociate cu depresia sezonieră”, conform unui studiu publicat în Depression Research and Treatment.

Soarele și pielea

Expunerea la razele puternice ale Soarelui îmbătrânește pielea și contribuie la formarea ridurilor. Acest fenomen e legat de nivelul de colagen din piele, dar și de țesutul elastic, care sunt afectate de razele UV. Prin acțiunea razelor ultraviolete, pielea devine mai fragilă și își pierde din elasticitate. În plus, expunerea îndelungată poate cauza și pete pe piele, pe măsură ce sunt afectate celulele de la suprafață.

Soarele și alergiile

Lumina Soarelui ne poate influența starea de sănătate în multe alte moduri neașteptate. Spre exemplu, copiii care trăiesc în zone cu mai puțină lumină naturală au șanse mai mari să dezvolte alergii alimentare în timpul vieții. Un alt studiu extinde rezultatele inițiale și indică faptul că nivelul scăzut de vitamina D din corp a fost corelat cu alergii și astm, potrivit Health. Nu în ultimul rând, se pare că, pentru copiii care cresc în zone cu puțină lumină solară, șansele să dezvolte eczeme  sunt de două ori mai mari.

Lumina solară și somnul

Un ritm circadian sănătos e ajutat de expunerea la lumină naturală pe timpul zilei și la întuneric odată ce se lasă seara. Faptul că lumina solară duce la o producție mai mare de melatonină ne ajută să ne odihnim mai bine. Atunci când dormim în timpul zilei sau nu ne expunem luminii solare pe timp de zi, ne putem afecta ritmul circadian. Acest lucru duce la insomnii, care pot cauza la rândul lor alte probleme de sănătate.  

Sursă foto: Shutterstock

Citește și Semne care indică deficiența de vitamina D

Povestea bărbatului care a salvat peste 2 milioane de copii prin donarea de sânge

0
James Harrison, donarea de sânge

James Harrison, un bărbat în vârstă de 81 de ani, este considerat erou național în Australia, pentru că a salvat numeroase vieți prin donarea de sânge.

Bărbatul a donat sânge în fiecare săptămână, timp de peste 60 de ani, iar de curând și-a anunțat „retragerea din activitate”, la vârsta de 81 de ani. Potrivit Crucii Roșii din Australia, James Harrison a salvat prin gestul său altruist viața a peste 2,4 milioane de bebeluși.

Desigur că orice sânge donat este extrem de prețios, iar spitalele din întreaga lume au nevoie constantă de donatori. Însă cazul lui James Harrison este deosebit, iar sângele lui este unic, motiv pentru care a și fost poreclit „bărbatul cu mână de aur”.

În sângele lui Harrison se află o combinație unică de anticorpi, care a dus la dezvoltarea unui vaccin foarte important pentru femeile însărcinate: vaccinul Anti-D. Injecția este administrată femeilor însărcinate care sunt în pericol să dezvolte incompatibilitate de Rh cu fătul.

Ce este incompatibilitatea de Rh

Dacă mama are sânge cu Rh negativ, iar fătul are Rh pozitiv (moștenit de la tată), poate să apară o incompatibilitate, care determină ca anticorpii din sângele femeii să atace practic hematiile copilului nenăscut.

Citește și Cum a trăit Stephen Hawking peste 50 de ani cu scleroză laterală amiotrofică

Sarcina cu risc apare mai ales dacă mama cu Rh negativ a mai avut o sarcină cu un copil cu Rh pozitiv, iar organismul ei a fost „sensibilizat” la acest tip de sânge, adică sarcina anterioară a determinat apariția anticorpilor. În această situație, la următoarea sarcină, dacă este tot un copil cu Rh pozitiv, sângele acestuia va fi perceput de sistemul imunitar al mamei drept „străin” și va fi atacat.

Din fericire, dacă gravida primește în timpul sarcinii injecție cu imunoglobulină Anti-D, nu va dezvolta anticorpi și copilul pe care îl poartă în pântece nu va fi în pericol. Vaccinul trebuie administrat viitoarei mame în săptămânile 28 și 34 de sarcină și la 72 de ore după naștere (ultima doză trebuie făcută numai dacă se confirmă că bebelușul are Rh pozitiv).

De aceea, este esențial ca femeile gravide să facă și un test de sânge, prin care să afle ce Rh au. Iar dacă analize arată Rh negativ, atunci e foarte important ca și tatl copilului să facă acest test, pentru ca medicul obsterician să știe dacă există vreun risc de incompatibilitate. Pericolul poate să apară numai dacă fătul moștenește Rh pozitiv de la tată. Dar grupa de sânge  și Rh-ul copilului vor fi cunoscute abia după naștere. Prin urmare, toate gravidele cu Rh negativ, care au partener cu Rh pozitiv trebuie să facă, preventiv, vaccinul Anti-D.

Vezi și Sarcina pe săptămâni. Cum se dezvoltă bebelușul pe durata celor 9 luni

Donator de sânge timp de 60 de ani

Sângele unic al lui James Harrison a fost descoperit întâmplător, în timpul unei operații pe care a trebuit să o facă la vârsta de doar 14 ani. Pentru că a avut nevoie de transfuzii de sânge ca să supraviețuiască, a înțeles importanța donării de sânge și a decis să devină și el donator.

Câțiva ani mai târziu, medicii au descoperit că anticorpii din sângele lui puteau fi folosiți pentru a fabrica vaccinul Anti-D. Astfel, pentru James donarea de sânge a devenit un obicei săptămânal. Fiecare doză de vaccin Anti-D produsă în Australia conține anticorpii din sângele lui James, care a fost donator timp de peste 60 de ani. Peste 2,4 milioane de copii au fost salvați datorită acestui vaccin, începând cu anul 1967.

Peste 15% dintre femeile din Australia riscă să dezvolte anticorpi Rh în timpul sarcinii. Inclusiv fiica lui James a avut o sarcină cu risc, iar vaccinul a făcut posibil ca fiul ei să se nască sănătos. Până la descoperirea anticorpilor din sângele lui James, mii de bebeluși murau în fiecare an, alții se nășteau cu anomalii neurologice grave sau multe sarcini nu erau duse la termen.

Medicii nu știu de ce este atât de special sângele lui James, dar ar putea avea legătură cu tranfuziile de sânge pe care le-a primit când avea 14 ani. Datorită contribuției sale, James Harrison este considerat erou național în Australia. Bătrânul este însă modest și declară că nu a făcut nimic special și că singurul lui merit este donarea de sânge.

La 81 de ani, Harrison este nevoit să renunțe la donarea de sânge, atingând limita de vârstă prevăzută de lege. În locul său vor dona însă alte persoane care au acești anticorpi prețioși în sânge.

Sursa: CNN

Citește și Imunoterapia – o nouă eră în tratamentul cancerului

Premieră mondială: un mușchi cardiac funcțional a fost creat în laborator

0
laborator muschi cardiac

Cercetătorii de la Universitatea Columbia au reușit să creeze în laborator, în premieră mondială, un mușchi cardiac perfect funcțional, din celule stem.

Deși oamenii de știință pot cultiva în laborator diferite tipuri de țesuturi, inclusiv țesut cardiac, până acum nimeni nu a reușit să obțină un mușchi cardiac funcțional, care să bată asemeni unei inimi normale.

De aceea, performanța cercetătorilor de la Universitatea Columbia este una deosebită și le dă posibilitatea să studieze în detaliu cum funcționează o inimă umană și să simuleze evoluția diferitelor afecțiuni cardiace.

muschi cardiac in laborator

Folosind o metodă nouă de cultivare în laborator a celulelor stem din sânge, în doar patru săptămâni ei au obținut un mușchi cardiac perfect funcțional. Practic, procesul de dezvoltare a inimii, care are loc natural în pântecele mamei în cele 9 luni de sarcină, a fost imitat și accelerat în laborator.

Vezi și Ceas cu EKG și monitorizare continuă de la Google

„Am decis să testăm o abordare diferită: dezvoltarea accelerată. Am avut nevoie de ajutorul întregii echipe ca să ajungem la tehnica pe care o avem în prezent și să obținem un mușchi cardiac adult, perfect dezvoltat, care poate fi folosit pentru studii, inclusiv pentru testarea efectelor unor medicamente asupra inimii”, a precizat procfesorul Gordana Vunjak-Novakovic, coordonatorul studiului.

Pentru a obține acest țesut cardiac, cercetătorii au folosit cardiomiocite aflate în primele stadii de evoluție, derivate din celule stem umane care se obțin din sânge. Aceste celule sunt programate natural să bată spontan, dar aveau nevoie să se dezvolte foarte mult pentru a putea forma o inimă umană.

Îți recomandăm și Aplicații iOS de sănătate. Top 7

Celulele au fost cultivate în laborator și supus unor stimuli electrici, ca să ajungă să funcționeze la fel ca o inimă normală. Cu ajutorul curentului electric, aplicat gradual la o intensitate tot mai mare, cercetătorii au reușit să determine celulele să atingă dezvoltarea accelerată dorită.

Abordarea diferită a constat în folosirea de cardiomiocite cât mai puțin dezvoltate (experimentele anterioare foloseau celule mai evoluate, aflate în stadii mai avansate de dezvoltare), dar și în stimularea electrică intensă, graduală, care a asigurat dezvoltarea foarte rapidă a țesutului.

Performanța cercetătorilor de la Columbia a fost publicată în revista Nature.

Surse:  Daily Mail, Columbia Engineering

Citește și Colesterol mărit. Care sunt cauzele și cum prevenim această problemă

Un dispozitiv medical inteligent poate diagnostica retinopatia diabetică

0
dispozitiv medical inteligent retinopatie diabetica

Agenția Americană a Medicamentelor (FDA) a aprobat un dispozitiv medical inteligent, care poate diagnostica retinopatia diabetică fără să aibă nevoie de colaborarea unui medic.

Acest dispozitiv medical inteligent se numește IDx-DR și este conceput să detecteze principala cauză a pierderii vederii la pacienții cu diabet – retinopatia diabetică. Practic, acest gadget poate diagnostica singur afecțiunea, fără să fie nevoie de intervenția unui medic.

Aparatul are o cameră care fotografiază retina pacientului. Apoi, cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială imaginea este analizată, pentru a stabili dacă au apărut semnele retinopatiei.

Primind această aprobare din partea FDA, IDx-DR devine primul dispozitiv medical care poate pune un diagnostic fără colaborare din partea unui medic specialist care să interpreteze rezultatele.

Vezi și Retinopatia diabetică, detectată automat prin telemedicină

Astfel, aparatul poate fi folosit inclusiv de către medicii generaliști, nu doar de oftalmologi. Avantajul este foarte mare pentru pacienții cu diabet, pentru că aceștia merg mai des la un medic generalist decât la oftalmolog.

Decizia FDA de a aproba folosirea aparatului în orice cabinet medical este un pas important. Agenția vrea sa încurajeze astfel promovarea și folosirea dispozitivelor medicale sigure și eficiente, care nu presupun riscuri pentru pacienți și care ajută la reducerea costurilor pentru diagnostic sau tratament.

Te poate interesa și Angiopatia diabetică, cea mai gravă dintre complicațiile diabetului zaharat

Aparatul analizează prin algoritmi de inteligență artificială fotografia retinei. Poate observa dacă au apărut semne care indică mai mult decât o retinopatie diabetică ușoară. În acest caz, pacientul este trimis la oftalmolog, pentru tratament. Dacă nu există asemenea indicii, pacientul trebuie să revină la investigație peste 12 luni.

dispozitiv medical inteligent retinopatie diabetica

Stabilirea timpurie a unui diagnostic corect de retinopatie este esențială pentru eficiența tratamentului. Din păcate însă, statisticile arată că peste 50% din diabetici nu merg anual la un medic oftalmolog pentru controlul vederii.

În cadrul unui test clinic, dispozitivul IDx-DR a reușit să diagnosticheze corect cazurile de retinopatie ușoară în proporție de peste 89%. Cazurile care demonstrau primele semne de agravare a retinopatiei au fost detectate cu o precizie de peste 87%.

Aparatul poate fi folosit pentru a observa apariția retinopatiei la pacienții diabetici care au peste 22 de ani și care nu au fost diagnosticați până atunci cu această afecțiune oculară.

Retinopatia diabetică este una dintre cele mai frecvente complicații ale diabetului și una dintre principalele cauze de pierdere a vederii. Boala apare atunci când un nivel foarte ridicat al glicemiei distruge vasele de sânge de pe retină și determină orbirea.

Sursa: Daily Mail

Citește și Monitorizarea glicemiei prin lentile de contact inteligente

Nokia se retrage din domeniul e-health. Vinde înapoi brandul Withings

0
e-health Withings

După doar doi ani de la cumpărarea brandului Withings, moment în care Nokia a anunțat că toate dispozitivele medicale vor fi relansate sub numele Nokia, compania renunță la proiectul de e-health.

Din păcate, ideea relansării gadgeturilor inteligente de e-health sub brandul Nokia nu a mers prea bine. La doar doi ani după achiziționarea Withings, o tranzacție de aproape 200 de milioane de dolari, Nokia a decis să vândă înapoi acest proiect co-fondatorului său, Eric Carreel.

Nokia nu a anunțat detalii privind noua tranzacție, dar este clar că renunță la întregul departament Digital Health, fondat în 2017 ca urmare a preluării produselor Withings. Experții consideră că acest eșec are o explicație destul de simplă: Nokia nu a investit în dezvoltarea proiectului de sănătate digitală, ci s-a mulțumit să relanseze anumite dispozitive sub o altă denumire. Astfel, produsele ei nu puteau concura cu altele, mult mai performante și inovative, lansate de concurenți precum Fitbit sau Garmin.

Te poate interesa și Ceas cu EKG și monitorizare continuă de la Google

În primul trimestru al acestui an, Nokia Digital Health a adus companiei venituri de numai 20 de milioane de dolari, în timp ce restul departamentelor au cumulat vanzari nete de aproape 6 miliarde de dolari. Intenția Nokia de a renunța la domeniul e-health a fost anunțată încă din luna februarie. Atunci mai multe companii s-au arătat interesate să cumpere proiectul Nokia Digital Health, printre care Google și Samsung. În cele din urmă, Nokia a semnat un acord cu unul dintre fondatorii proiectului Withings.

Nu știm deocamdată ce se va întâmpla cu gadgeturile lansate sub noul nume (Nokia Digital Health), cum sunt, de exemplu, ceasurile inteligente Nokia Steel sau cântarele digitale Nokia. Probabil că ele vor fi relansate din nou, sub brandul Withings. O altă posibilitate este ca ele să fie abandonate, urmând să fie lansate versiuni mai noi și mai bune.

Îți recomandăm și STUDIU: Cum folosesc românii tehnologia în sănătate

Contractul dintre Nokia și Eric Carreel va fi finalizat în această vară. Decizia face parte din noua strategie a companiei, care vrea să renunțe la producerea de bunuri de consum. Cert este că achiziționarea Withings a fost o greșeală costisitoare pentru Nokia, care a plătit 200 de milioane de dolari pentru cumpărarea brandului, iar apoi a mai pierdut multe milioane, din cauza strategiei ineficiente de dezvoltare a proiectului.

Rămâne de văzut care va fi viitorul brandului Withings, un start-up francez care reușise să-și facă un nume bun în domeniul e-health.

Sursa: Android Authority, The Verge

Citește și SleepScore Max – un nou dispozitiv pentru monitorizarea somnului

Ce trebuie să știi despre CT – Tomografia Computerizată (Ghid pentru pacienți)

0
tomografia computerizata

Tomografia Computerizată (CT) este o tehnică imagistică de investigații cu radiații X care utilizează un scanner special pentru a crea imagini transversale ale corpului.

Tomografia computerizată are capacitatea de a reda o structură în secțiuni transversale. Acest lucru permite examinarea regiunilor interioare ale corpului mult mai detaliat decât în cazul radiografiilor. CT-ul este, de asemenea, capabil să furnizeze imagini clare atât ale țesuturilor moi, cum ar fi creierul, cât și ale țesuturilor dense, precum osul.

Cum arată dispozitivul?

Un CT este un dispozitiv cilindric (ca un tunel), care utilizează tehnologia avansată cu radiații X pentru a reda imagini ale corpului. Imediat după scanarea corpului, un computer reconstituie datele în imagini transversale ale corpului, numite secțiuni.

Pacientul va fi poziționat pe o masă îngustă de examinare care este mobilă, în interiorul acestui tunel. În jurul pacientului, tubul de raze X și detectoarele electronice cu raze X se află în poziții opuse. Stația de lucru a computerului care procesează informațiile și imaginile este situată într-o cameră de control separată, unde operatorul controlează scanerul și monitorizează examinarea.

CT

Tehnologia scanării CT au fost dezvoltată pentru prima dată în 1971, sub conducerea lui Godfrey Hounsfield, inginer electric. Ulterior, dispozitivul a suferit mai multe modificări, cu o creștere a numărului de detectoare și scăderea timpului de scanare.

Principiul de funcționare

În timp ce pacientul este în interiorul tunelului, o sursă de raze X și un detector din cadrul sistemului se rotesc în jurul mesei de examinare. O singură rotație durează de obicei o secundă sau mai puțin. În timpul rotației, sursa de raze X produce un fascicul de raze X îngust, care trece printr-o secțiune a corpului pacientului.

Detectoarele înregistrează razele X care trec prin corpul pacientului în procesul de creare a unei imagini. Sunt colectate multe astfel de imagini (din mai multe unghiuri) în timpul unei rotații complete.

Pentru fiecare rotație a sursei de raze X și a detectorului, datele sunt trimise la un calculator pentru a forma una sau mai multe imagini transversale (secțiuni) ale organelor și țesuturilor interne.

 

Citeşte şi RMN și spectometru într-un singur dispozitiv portabil. Aparatul care va revoluționa medicina

Cum se formează imaginea?

Scanarea prin tomografie computerizată (CT) este o procedură de diagnostic ce utilizează raze X pentru a construi imagini transversale („secțiuni”) ale corpului. Secțiunile transversale sunt reconstruite din măsurători ale coeficienților de atenuare a fasciculelor cu raze X în volumul obiectului studiat. Folosind acest principiu, CT permite reconstrucția pe baza densității corpului.

CT

Tubul de raze X (de obicei cu valori ale energiei cuprinse între 20 și 150 keV) emite un număr N de fotoni pe unitate de timp. Razele X emise formează un fascicul care trece prin stratul de material biologic de grosime delta. Un detector plasat la ieșirea probei măsoară fotonii N + deltaN.

Valorile de atenuare pentru fasciculului de raze X sunt înregistrate, iar datele sunt folosite pentru a construi o reprezentare 3D a țesutului scanat. Calculatorul folosește algoritmi matematici complecși pentru reconstrucția imaginii. Pe baza acestor diferențe, imaginile apar în nuanțe diferite, în funcție de țesut.

Indicații și recomandări

Imagistica CT este una dintre cele mai rapide și mai exacte instrumente pentru examinarea sistemului nervos, toracelui, abdomenului și pelvisului, deoarece oferă imagini detaliate, transversale, ale tuturor tipurilor de țesut.

Este indicată pentru examinarea pacienților cu leziuni traumatice, cum ar fi în urma unui accident de mașină, este recomandată pentru pacienții cu simptome cum ar fi dureri toracice sau abdominale, dificultăți de respirație. De asemenea, este utilă pentru detectarea unor cancere, cum ar fi limfomul și cancerele pulmonare, hepatice, renale, ovare și pancreatice, deoarece imaginea permite nu doar identificarea tumorii, dar îi permite medicului și să măsoare dimensiunea, să identifice locația exactă și să determine gradul de răspândire.

Tomografia computerizată este utilă și în detectarea, diagnosticarea și tratamentul bolilor vasculare care pot duce la accident vascular cerebral, insuficiență renală sau chiar deces. CT este frecvent utilizată pentru evaluarea embolismului pulmonar, precum și pentru anevrisme aortice, pentru diagnosticarea problemelor coloanei vertebrale și leziunilor membrelor și a altor structuri scheletice, deoarece poate arăta în mod clar chiar și oasele foarte mici și țesuturile înconjurătoare, cum ar fi mușchii și vasele de sânge.

Te poate interesa şi STUDIU: Cum folosesc românii tehnologia în sănătate

Principalele tipuri de scanări CT sunt:

CT cerebral
Scanarea CT a regiunii capului este folosită, de obicei, pentru a detecta:

  • hemoragii, leziuni cerebrale și fracturi craniene la pacienții cu traumatisme la nivelul capului;
  • hemoragii craniene cauzate de un anevrism rupt;
  • un cheag de sânge sau hemoragie la scurt timp după ce un pacient prezintă simptome de accident vascular cerebral;
  • un accident vascular cerebral – AVC;
  • tumori cerebrale;
  • regiuni extinse ale creierului la pacientii cu hidrocefalie;
  • boli sau malformații ale craniului.

CT cerebral

De asemenea, se poate efectua pentru a evalua amploarea leziunilor osoase și a țesuturilor moi la pacienții cu traumatisme faciale și pentru a ajuta la stabilirea planului de reconstrucție chirurgicală. Este indicat și pentru diagnosticarea bolilor osului temporal pe partea laterală a craniului, care poate provoca probleme de auz, pentru depistarea inflamațiilor paranazale, în planul de radioterapie pentru cancerele cerebrale, pentru a ghida acul de biopsie în zona creierului, pentru a evalua anevrismele sau malformațiile arterio-venoase printr-o tehnică numită angiografie CT.

CT abdominal și pelvin
Această procedură este de obicei utilizată pentru a ajuta la diagnosticarea cauzei durerii abdominale sau pelvine și a bolilor organelor interne, intestinului subțire și a colonului, cum ar fi: infecții ca apendicita, pielonefrita sau acumulări de lichide – abcese. Poate ajuta la diagnosticarea bolii inflamatorii a intestinului, cum ar fi colita ulcerativă sau boala Crohn, pancreatita sau ciroza hepatica, dar și cancere hepatice, renale, pancreatice, ovariene și vezicale, precum și limfomul.

Poate fi indicat pentru a analiza funcția rinichilor și pentru a identifica eventuale pietre la rinichi. Este util și pentru a analiza eventuale anevrisme abdominale aortice, leziuni ale organelor abdominale, cum ar fi splină, ficat, rinichi sau alte organe interne în caz de traumatisme.

CT

Scanarea CT a abdomenului / pelvisului este efectuată și pentru ghidarea acelor de biopsie și alte proceduri, cum ar fi drenajul abceselor, pentru planificarea și evaluarea rezultatelor intervențiilor chirurgicale, cum ar fi transplantul de organe, dar și pentru monitorizarea răspunsului la chimioterapie.

CT în regiunea pieptului (toracic)
CT-ul toracic este utilizat pentru a examina anumite anomalii la nivelul pieptului, pentru depistarea bolilor toracice, identificarea cauzelor unor simptome cum ar fi tuse, dificultăți de respirație, dureri toracice sau febră. De asemenea, este o investigație utilă pentru a detecta și evalua amploarea tumorilor care apar în regiunea pieptului sau tumorile care s-au răspândit acolo din alte regiuni ale corpului, pentru a monitoriza dezvoltarea acestor tumori și pentru a analiza modul în care tumorile răspund la tratament.

Permite evaluarea leziunilor la nivelul pieptului, inclusiv la nivelul inimii, vaselor de sânge, plămânilor, coastelor și coloanei vertebrale. CT-ul toracic poate depista anumite afecțiuni pulmonare, cum ar fi pneumonie, tuberculoză, fibroză chistică, inflamație sau alte boli ale pleurei etc.

Angio CT (Angio-computer tomografia)
O angiografie CT ajută la diagnosticarea afecțiunilor vasculare. Zonele cheie ale corpului în care se utilizează angio-CT sunt creierul, rinichii, pelvisul, picioarele, plămânii, inima, gâtul sau abdomenul. O angiogramă CT poate arăta dacă un vas de sânge este blocat, unde este blocajul și cât de mare este acesta. Se folosește și pentru a identifica anevrismele și depunerile plachetare din vasele de sânge.

Se poate administra o substanță de contrast intravenos pentru a îmbunătăți vizualizarea vaselor. O angiografie CT este o procedură mai puțin invazivă decât o angiografie standard, care implică introducerea unui cateter prin artere.

Ar putea să te intereseze şi 10 provocări ale lumii moderne şi răspunsurile oferite de cercetători

Cum te pregătești pentru un CT?

Este important ca înainte de scanare să informezi medicul dacă:

  • ești diabetic și urmezi tratament cu metformină;
  • ai orice tip de alergie sau astm;
  • suferi de boli renale;
  • ești gravidă sau alăptezi.

În cazul unui CT abdominal sau pelvin va fi nevoie să bei o anumită cantitate de apă sau un agent de contrast, și uneori este nevoie evitarea consumului alimentar și a lichidelor cu 4 ore înainte de investigație, mai ales dacă se folosesc substanțe de contrast. Trebuie să porți haine lejere și confortabile.

Trebuie să informezi medicul cu privire orice medicamente pe care le iei. Dacă ai o alergie cunoscută la materialul de contrast, medicul poate prescrie medicamente pentru a reduce riscul unei reacții alergice pe durata examinării sau după.

Ce este substanța de contrast?

Structurile dense din corp – cum ar fi osul – sunt ușor de vizualizat, în timp ce țesuturile moi diferă prin capacitatea de a bloca razele X și, prin urmare, pot fi mai greu de văzut. Din acest motiv, au fost dezvoltați agenți de contrast intravenoși (IV) care sunt foarte vizibili într-o scanare cu raze X sau CT și pot fi utilizați în siguranță la pacienți. Materialul de contrast blochează razele X și apare alb pe imagini, ceea ce poate ajuta la evidențierea vaselor de sânge, a intestinelor sau a altor structuri.

De exemplu, pentru a examina sistemul circulator, un agent de contrast pe bază pe iod este injectat în circuitul sangvin pentru a ajuta la vizualizarea mai eficientă a vaselor de sânge. Agenții de contrast administrați oral, cum ar fi compuși pe bază de bariu, sunt utilizați pentru imagistica sistemului digestiv, incluzând esofagul, stomacul etc.

Mai concret, materialul sau agentul de contrast poate fi administrat astfel:

  • Oral – pentru examinarea tractului gastrointestinal, fiind nevoie să fie înghițit un lichid ce conține materialul de contrast; acesta poate avea un gust neplăcut.
  • Intravenos – agenții de contrast pot fi injectați intravenos pentru a vizualiza mai bine vezica biliară, tractul urinar, ficatul sau vasele de sânge (pot cauza o senzație de căldură în timpul injectării sau un gust metalic în gură);
  • Clismă – materialul de contrast poate fi introdus în rect pentru a vizualiza mai bine intestinele. Această procedură poate cauza senzație de balonare și disconfort.

Citeşte şi Top 12 cele mai importante inovații medicale din 2017

Ce presupune procedura?

În interiorul scanerului CT se află un sistem rotativ care are un tub de raze X montat pe o parte, și un detector în formă de arc montat pe partea opusă. În timpul fiecărei rotații complete se obține o imagine cu o secțiune subțire a organului/regiunii. Ulterior, un computer va reconstitui o imagine bidimensională cu ajutorul secțiunilor care au fost scanate. Te poți gândi la aceste secțiuni ca la o pâine feliată – când „feliile” sunt reasamblate de calculator, rezultatul este o vizualizare foarte detaliată și multidimensională a interiorului corpului.

CT scan

Pacientul va fi poziționat pe masa de scanare, în special cu regiunea corpului ce necesită analiză. Scanerul nu te atinge și nici nu vei simți razele X. Se poate auzi un sunet ca un bâzâit, iar masa pe care vei fi poziționat se va deplasa în interiorul și în afara scanner-ului. Este important să stai nemișcat, iar uneori ți se poate cere să îți ții respirația în timp ce imaginea este preluată. Fiecare scanare CT este adaptată nevoilor fiecărui pacient. În medie, timpul real de imagistică cu CT durează mai puțin de cinci minute.

Nu sunt restricții după ce ai efectuat o scanare CT și poți reveni fără probleme la rutina și activitățile tale obișnuite. Pentru a ajuta la eliminarea mediului de contrast din corp, trebuie să bei multe lichide după scanare.

CT

Beneficii

  • CT este un instrument eficient de evaluare pentru o gamă largă de probleme clinice.
  • Scanarea CT este nedureroasă, neinvazivă și precisă.
  • Poate reda imagini ale oaselor, țesuturilor moi și vaselor sangvine în același timp.
  • Nu rămân urme de radiații în corp după scanare.
  • Poate reda leziuni interne și hemoragii rapid.
  • Noile tehnologii fac posibilă o scanare mai rapidă și astfel limitarea expunerii la radiații.
  • Imagistica CT este un instrument bun pentru ghidarea procedurilor minim invazive, cum ar fi biopsiile cu ac și aspirațiile cu ac.
  • Un diagnostic determinat prin scanarea CT poate elimina necesitatea unei intervenții chirurgicale exploratorii și a unei biopsii chirurgicale.
  • Permite vizualizarea unei porțiuni mai mari din organism.
  • Susține diagnosticarea cancerului și monitorizarea tratamentului oncologic.

Riscuri

  • Dacă se utilizează material de contrast intravenos, există riscul unei reacții alergice la acesta. Reacțiile variază de la greață, vărsături, mâncărime sau urticarie până la reacții mai grave, incluzând șoc anafilactic (reacție alergică severă) cu hipotensiune arterială (tensiune arterială scăzută). Tot în ceea ce privește materialul de contrast, pot apărea reacții ca mâncărimi sau durere la locul de injectare. Sângerarea poate apărea la locul puncției venoase.
  • Expunerea la radiații în cazul femeilor însărcinate poate afecta fătul.
  • Materialul de contrast poate afecta pacienții cu afecțiuni renale.
  • Anumiți factori pot interfera cu acuratețea scanării, cum ar fi obiecte metalice din piept, ca anumite clipsuri chirurgicale sau un pacemaker, piercing-uri corporale în zona pieptului, reziduuri de bariu în zona esofagului de la examinări recente cu bariu.
  • Când vine vorba de expunerea la radiații, beneficiile depășesc eventualele riscuri. Deși scanarea CT expune pacientul la doze mai mari de radiații decât radiografiile, riscul de cancer cauzat de radiații este redus și depinde de numărul de investigații CT la care este expusă persoana. Cu toate acestea, scanările ne-necesare, fără un fundament medical, NU sunt recomandare.

Expunerea la radiații

Unitatea științifică de măsurare pentru doza de radiații, denumită în mod obișnuit doză eficientă, este milisievert (mSv).

Deoarece țesuturile și organele au sensibilitate variabilă față de expunerea la radiații, riscul efectiv de expunere la radiații pentru diferite părți ale corpului de la o procedură cu raze X variază. Termenul de doză eficientă se utilizează atunci când se face referire la riscul de radiație pe întreg corpul.

Doza efectivă permite cuantificarea riscului și compararea cu surse mai cunoscute de expunere care variază de la radiațiile de fond natural până la procedurile medicale radiologice. Toți suntem expuși unei surse de radiații ionizante, majoritatea de origine naturală. Dacă sursele artificiale știm că sunt cele din urma expunerii la investigații medicale de obicei, sursele naturale de astfel de radiații sunt radiațiile cosmice, radiațiile terestre (din sol sau roci), sursele de radon, radiația din interiorul organismului (care ajunge prin inhalare, ingestie sau transcutanat), la care se adaugă sursele cauzate de om, prin exploatările miniere sau unele materiale de construcții.

Dozele de radiații din procedurile de diagnosticare CT se află de obicei în intervalul de la 1 la 10 mSv.

Cea mai mare expunere la astfel de radiații în urma CT-ului este în urma scanărilor CT în regiunea abdominală și pelvină, urmată de angio-CT, CT toracic, CT cerebral.

CT

Sursa: EUROfusion.org

Pot efectua un CT dacă sunt însărcinată?

Orice femeie care crede că ar putea fi însărcinată trebuie să informeze medicului în prealabil, deoarece există riscul ca razele X să afecteze fătul. Deși se menționează că un diagnostic cu raze X nu are o doză de radiații suficient de mare pentru a provoca afecțiuni adverse embrionului în curs de dezvoltare sau fătului, cu toate acestea, scanarea CT nu este recomandată femeilor gravide, cu excepția cazului în care beneficiile sunt în mod clar mult superioare unui eventual risc.

Dacă o mamă care alăptează are nevoie de un agent de contrast administrat intravenos, ar trebui să evite alăptarea timp de aproximativ 24 de ore de la injectare.

Cât durează o scanare CT?

Durata unei scanări CT variază în funcție de regiunea scanată. În general, o scanare CT completă durează 10-20 de minute.

Diferența dintre RMN și CT

Imagistica CT utilizează radiații, iar RMN-ul utilizează radiofrecvența și magnetismul. Atât CT, cât și RMN sunt examene de diagnostic utile, dar investigația RMN are avantajul că prezintă structuri anatomice detaliate, cum ar fi cartilajul din genunchi, discurile coloanei vertebrale și anatomia detaliată a creierului, fiind în același timp neinvazivă.

Scanarea CT oferă o reprezentare anatomică detaliată a plămânilor, a altor organe interne, a sinusurilor, a craniului și a tuturor celorlalte oase.

Citeşte şi Tot ce trebuie să ştii despre RMN

Avantaje în plus față de radiografie?

CT este un dispozitiv cu raze X în care sursa de radiații se rotește rapid în jurul corpului pacientului. CT poate obține mai multe imagini foarte rapid în timpul unei singure scanări. Un CT este mai detaliat decât o radiografie și poate analiza mai multe tipuri de țesuturi, cum ar fi plămânii, oasele, țesuturile moi și vasele de sânge, în detaliu, comparativ cu radiografiile standard.

Care sunt limitările scanărilor CT?

Prin RMN pot fi analizate de multe ori mai eficient detalii despre țesuturile moi din regiuni precum creierul, organele pelvine interne și articulațiile. Pentru femeile însărcinate sunt mai recomandate alte examinări imagistice care nu implică radiații, cum ar fi ecografiile sau RMN, dar numai dacă acestea ar putea fi la fel de eficiente ca CT în diagnosticarea problemei de sănătate.

O persoană cu greutate corporală foarte mare poate fi incompatibilă cu masa de scanare și sistemul, sau se poate depăși limita de greutate, care este diferită de la un dispozitiv la altul.

Cât de sigură este scanarea CT?

Imagistica CT este considerată sigură și eficientă. Beneficiul unei scanări CT depășesc, de obicei, riscul expunerii la radiații sau ale injectării substanței de contrast. Medicii încearcă de fiecare dată să limiteze cantitatea de expunere la radiații din fiecare procedură CT la minimul necesar pentru un examen de diagnosticare.

Citeşte şi Viitorul în medicină: scanare ADN și diagnosticarea bolilor în timp real

Interpretare rezultate

La interpretarea unei scanări CT, este important să se determine orientarea imaginilor. Citirea se face ca în oglindă: partea dreaptă a corpului va fi pe partea stângă a filmului și invers, iar partea anterioară va fi în regiunea de sus a filmului, în timp ce partea posterioară va fi în jos.

Densitatea țesutului corporal determină gradul în care razele X sunt atenuate. Țesutul cu densitate mare (cum ar fi oasele) absoarbe radiația într-o cantitate mai mare și o cantitate redusă este detectată de scaner pe partea opusă a corpului. Țesutul cu densitate scăzută (cum ar fi plămânii) absoarbe radiația într-o măsură mai mică și există un semnal mai mare detectat de scaner.

CT
Razele X afectează luminozitatea și contrastul țesuturilor înregistrate. Acele țesuturi ce au coeficienți de atenuare ridicaţi (absorbție puternică) apar albe, iar cele care absorb radiații, dar cu un coeficient de atenuare redus (absorbție slabă) apar negre.

Acest lucru este cuantificat de Scala Hounsfield a radiaţiei. Țesuturile cu un scor mare Hounsfield au un coeficient de atenuare ridicat și astfel apar albe:

  • Aer = -1000
  • Grăsime= -70
  • Apă= 0
  • Sânge= 70
  • Os= 1000

O scanare CT poate detecta mai multe probleme diferite în craniu. Hemoragia intracraniană coagulează aproape imediat, devenind densă și, prin urmare, strălucește puternic pe scanările CT. Spre deosebire de hemoragie, accidentul vascular cerebral ischemic, de obicei nu este depistat imediat pe o scanare CT. După 6 -12 ore, apare o hipodensitate mai evidentă în zona accidentului vascular cerebral, care devine mai întunecată.

Tumorile apar diferit pe o scanare CT în funcție de tipul de cancer și de gradul în care se află acesta. Unele tumori au calcifieri care strălucesc intens, iar altele formează chisturi umplute cu lichid.

Abcesele apar, de obicei, sferice, iar substanța de contrast poate face ca marginile să strălucească.

Cât costă o computer tomografie?

Prețurile variază în funcție de zona examinată, de tipul dispozitivului folosit etc. În 2018, prețurile unei examinări CT pornesc de obicei de la 200-300 RON pentru un CT cerebral sau al unor articulații specifice, la aproximativ 400 RON pentru un CT toracic, abdominal sau abdomino-pelvin, 500-700 RON pentru un angio-CT, iar prețurile sunt aproape duble în cazul utilizării unei substanțe de contrast.

Citeşte şi Ce trebuie să știi despre ecografie (Ghid pentru pacienți)

Surse: FDA, National Institute of Biomedical Imaging and Bioengineering, Medical News Today, Ontario Assoc of Radiologists, University Diagnostic Institute, Radiology Info, Physics Central

 

8 pași pentru un somn odihnitor

0
somn odihnitor

Te simți obosit, somnoros pe parcursul zilei, dimineața amâni alarma și prelungești cât poți de mult momentul în care să te ridici din pat? Iată cum poți avea un somn odihnitor.

Calitatea somnului îți influențează în mod direct sănătatea mentală și fizică, precum și calitatea vieții, inclusiv productivitatea, echilibrul emoțional, sănătatea creierului și a inimii, sistemul imunitar, creativitatea, vitalitatea și chiar greutatea.

Chiar și dormitul cu mai puțin de o oră pe noapte poate afecta funcționarea în timpul zilei, ne face mai somnoroși, mai puțin productivi și chiar mai morocănoși. Din păcate, corpul nu se adaptează rapid la un nou program de somn, astfel că schimbările ciclului de somn pot afecta ceasul biologic.

Uneori însă, chiar și atunci când dormi 8-9 ore noapte, te trezești tot obosit. De ce?

Intervine ideea de calitate a somnului sau igiena somnului, care dictează nu doar cât dormim, dar și cât de bine dormim.

Te poate interesa şi 5 întrebări ca să afli dacă suferi de o afecțiune a somnului

De câte ore de somn ai nevoie?

Există o mare diferență între cantitatea de somn pe care o poți avea și necesarul de somn pentru a funcționa optim. În societatea de astăzi cu ritm rapid, 6 sau 7 ore de somn pot suna ca un timp perfect, dar pot fi de fapt rețeta unui deficit de somn. Dacă ți se pare că „funcționezi” bine cu 6 ore de somn, nu înseamnă că organismul este „de acord” și nici că dacă ai dormi mai mult nu te-ai simți mai odihnit.

Majoritatea adulților sănătoși au nevoie de 7 – 9 ore de somn pe noapte pentru a funcționa la maximum. Copiii și adolescenții au nevoie chiar de mai mult. În ciuda faptului că numărul orelor de somn trebuie să scadă odată cu vârsta, majoritatea persoanelor în vârstă au nevoie de cel puțin 7 ore de somn.

somn

Cea mai bună modalitate de a îți da seama dacă îți sunt de ajuns orele dormite este să evaluezi modul în care te simți a doua zi, în timpul zilei.

Citeşte şi Doctor Sfor, platforma cu informații complete despre apneea în somn

Crezi că șase ore de somn sunt suficiente?

Cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco, au descoperit că unii oameni au o genă care le permite să „funcționeze” perfect cu 6 ore de somn pe noapte. Această genă, totuși, este foarte rară, întâlnită la mai puțin de 3% din populație. Pentru ceilalți 97% dintre noi, se pare că 6 ore nu sunt suficiente.

Semne că nu dormi suficient

Cele mai multe dintre semnele privării de somn sunt:

    • nu reușești să te trezești fără alarmă și o amâni de mai multe ori înainte de a te trezi;
    • te simți obosit și somnoros pe parcursul zilei, mai ales după-amiaza;
    • prezinți stări de somnolență după masa de prânz;
    • simți nevoia crescută de a dormi la prânz;
    • seara adormi fără să îți dai seama, de exemplu la televizor;
    • adormi în aproape 5 minute după ce te întinzi în pat.

Privarea de somn are o gamă largă de efecte negative care nu pot fi reduse de somnul din timpul zilei. Astfel, privarea de somn poate cauza:

      • oboseală, lipsă de motivație, stări de letargie;
      • iritabilitate și stări depresive;
      • afectarea capacității de învățare și concentrare;
      • dificultăți de gestionare a situațiilor stresante;
      • îmbătrânirea prematură a corpului, mai ales a pielii;
      • afectarea imunității;
      • afectarea libidoului;
      • lipsa puterii de coordonare și risc crescut de accidentări;
      • risc de obezitate;
      • risc mai mare de boli cardiace, diabet, tulburări cognitive etc.

somn

Iată care sunt indicatorii unui somn de calitate, conform National Sleep Foundation:

    • dormi în 85% din perioada în care stai în pat pentru a dormi;
    • în timpul nopții te trezești maximum o dată;
    • starea de veghe nu depășește 20 minute;
    • adormi în maximum jumătate de oră după ce te pui în pat.

Cum poți dormi mai bine?

Efectuarea unor schimbări simple, dar importante, în rutina zilnică și obiceiuri poate avea un impact profund asupra modului în care dormi. Iată cum poți dormi mai bine:

1. Stabilește-ți un program fix de somn

Limitează somnul din timpul zilei, deși poți fi uneori tentat, iar dacă totuși alegi să dormi, rezumă-te la maximum 30 minute și nu în a doua parte a zilei. Deși pare o idee bună de a compensa somnul lipsă din timpul nopții, nu are același efect și poate perturba mai mult somnul din timpul nopții.

Sincronizarea cu ciclul natural de somn-trezire sau cu ritmul circadian este una dintre cele mai importante strategii de a dormi mai bine. Evită să modifici programul, nici chiar cu o oră. Alege să mergi la culcare și să te trezești zilnic la aceleași ore. Evită ca în weekend-uri să îți modifici programul de somn.

Citeşte şi Ortosomnia, tulburarea de care suferă cei obsedați de un somn „perfect”

2. Ai grijă la alimentație

Obiceiurile alimentare în timpul zilei joacă un rol în modul în care dormi, mai ales înainte de culcare.

Evită cofeina și tutunul înainte de culcare. Cofeina este un stimulent care crește ritmul cardiac și tensiunea arterială și poate cauza insomnii chiar și când ești foarte obosit. Similar acționează nicotina. Evită o cină prea consistentă, cu alimente bogate în grăsimi, alimentele acide sau picante și evită alcoolul înainte de somn. De asemenea, evită consumul crescut de lichide seara care poate afecta somnul din timpul nopții din cauza creșterii nevoii de a urina.

Citeşte şi SIGMA – primul joc terapeutic care ajută persoanele supraponderale să-și schimbe stilul de viață

somnul

3. Reglează expunerea la surse de lumină

Melatonina este un hormon natural care este controlat de expunerea la lumină care ajută la reglarea ciclului de somn-trezire. Creierul secretă mai multă melatonină atunci când e întuneric – cauzând somnolență – și mai puțină atunci când e lumină – crescând starea de alertă.

Nivelul de melatonină poate fi influențat de stilul de viață. Este recomandată expunerea la lumină în prima parte a zilei, petrece timp în natură, mergi la plimbări seara etc.

Pe de altă parte, seara se recomandă evitarea expunerii la ecrane luminoase cu 1-2 ore înainte de culcare. Lumina albastră emisă de telefon, tabletă, computer sau televizor perturbă calitatea somnului. Poți minimiza impactul prin utilizarea dispozitivelor cu ecrane mai mici, sau reglând nivelul de luminozitate.

somnul

4. Fii activ în timpul zilei

Include activitatea fizică în rutina zilnică, ce poate favoriza un somn mai bun. Cu toate acestea, evită să faci sport fix înainte de culcare.

Antrenamentele fizice regulate îmbunătățesc calitatea somnului, chiar și cele ușoare ca mersul pe jos. Exercițiile accelerează metabolismul, reglează temperatura corpului și stimulează o serie de hormoni cum ar fi cortizolul, de aceea nu sunt recomandate înainte de culcare.

Încearcă să efectuezi antrenamentele moderate sau intense cu cel puțin trei ore înainte de culcare. Exercițiile ușoare, de relaxare, ca stretchinhg sau yoga, pot contribui pe de altă parte la îmbunătățirea somnului.

Te poate interesa şi Aplicație pentru fitness – provocarea de 30 de zile

5. Scapă de stres

Încearcă să nu te mai gândești la griji și anumite episoade neplăcute din timpul zilei înainte de culcare.

Sigur că gestionarea stresului trebuie să fie parte din activitatea zilnică, programându-ți cu grijă sarcinile, timpul și rezolvând toate activitățile propuse. Dacă seara nu poți scăpa de griji sau stări anxioase, apelează la tehnici de relaxare, de meditație, exerciții de respirație profundă etc.

6. Creează un mediu prielnic pentru un somn odihnitor

Alege o saltea potrivită pentru necesitățile tale, la fel și pernele, care să îți confere suportul necesar pentru a preveni durerile. În cameră trebuie să fie întuneric, o temperatură de aproximativ 20 ° C, camera să fie ventilată și să fie liniște. Dacă nu poți evita sau elimina zgomotele de la vecini, din trafic sau de la alte persoane din locuință, poți apela la dopurilor de urechi sau poți masca zgomotele cu ajutorul unui dispozitiv cu sunete din natură. Se recomandă draperiile, dar dacă acest lucru nu este posibil, poți apela la măștile de dormit, care blochează lumina. Evită să te uiți la televizor sau să folosești computerul în pat.

7. Apelează la tehnologie, cu scop benefic

Tehnologia atinge aproape fiecare aspect al vieții noastre, iar somnul nu este privat. Iată câteva aplicații utile care te pot ajuta să dormi mai bine:

  • Sleep Cycle este o aplicație inteligentă, care încearcă să te trezească la momentul cel mai bun pentru a nu îți întrerupe somnul profund. Va monitoriza mișcarea utilizând accelerometrul din smartphone și te va trezi întotdeauna în timpul somnului ușor, nu în somnul profund.
  • Sleepytime Sleep Scheduler te ajută să găsești cel mai bun moment pentru a te culca, pentru a te simți a doua zi cât mai odihnit. Permite să alegi ora la care vrei să adormi. De asemenea, poți alege ora la care vrei să te trezești, iar Sleepytime îți va oferi o serie de informații și alerte pentru momentul în care ar trebui să te culci.
  • Pillow permite monitorizarea somnului pe diferite dispozitive, permiţând şi analiza ritmului cardiac.
  • Sleep Better monitorizează ciclurile de somn, îmbunătăţeşte obiceiurile de somn şi te ajută să ai un somn odihnitor.

8. Stabilește o rutină de seară

După ce ai stabilit ora la care te vei trezi și cea la care te pui la somn, este indicat să îți planifici o rutină de seară pentru un somn odihnitor.

Iată câteva idei de activități relaxante pe care le poți include în rutina de culcare, pentru un somn calitate:

  • Meditația;
  • Planificarea zilei următoare;
  • Scrierea într-un jurnal a activităților și stărilor de peste zi;
  • Cititul unei cărți (de evitat varianta cu ebook-reader);
  • Exerciții de relaxare și de respirație, yoga;
  • Un duș sau o baie caldă relaxantă;
  • O băutură care susține somnul, ca un ceai din ierburi sau lapte;
  • O activitate relaxantă ca desenatul, coloratul sau un puzzle.

Citeşte şi SleepScore Max – un nou dispozitiv pentru monitorizarea somnului

Surse: HealthcareGuys, Mayo Clinic, HelpGuide, Sleep Foundation

 

Senzor ce se ataşează pe dinte şi măsoară aportul de glucoză, sare şi alcool

0
senzor

Un nou senzor proiectat de oamenii de știință de la Universitatea Tufts din Massachusetts, este în prezent capabil să monitorizeze consumul de glucoză, sare și alcool.

Monitorizarea exactă a consumului de alimente și alcool este importantă pentru gestionarea anumitor boli, inclusiv diabet, diferite afecțiuni cardiovasculare și alcoolism. În prezent, nu există o tehnologie foarte clară care să facă acest lucru în afară de aplicațiile pentru smartphone, dar acestea tind să fie dificil de utilizat și necesită vigilență constantă pentru a introduce corect și permanent toate datele.

Citeşte şi COOKiT, dispozitivul inteligent care te ajută să reduci consumul de sare

Cercetătorii au dezvoltat acest nou senzor, care pot fi atașat pe dinte, iar ulterior măsoară și transmite date despre aportul de glucoză, sare și alcool. Dispozitivul este o combinație a unui senzor chimic combinat cu tehnologia RFID (radiofrecvență ID). Acest lucru îi permite să funcționeze fără a necesita o baterie, deoarece citirile sunt efectuate prin deconectarea undelor de radiofrecvență, în timp ce un dispozitiv special măsoară natura semnalului de întoarcere.

Ca dimensiuni, acest senzor măsoară doar câțiva mm, este plat și este suficient de flexibil pentru a adera la suprafața neregulată a unui dinte. Este alcătuit din trei straturi suprapuse, care constau din două structuri cu formă pătrată, din aur, cu un strat de material bioreactiv în interior. Acest strat intermediar absoarbe cele trei substanțe chimice țintă de la nivelul cavității bucale.

Te poate interesa şi Periuța de dinți inteligentă poate diagnostica din timp insuficiența cardiacă

Atunci când este expus la un semnal de radiofrecvență emis de un dispozitiv mobil, senzorul colectează undele radio și le transmite înapoi, dar într-o formă modificată – în funcție de substanțele chimice detectate și concentrațiile la care au fost absorbite de stratul bioactiv.

Prin analiza spectrului și a intensității undelor de radiofrecvență care sunt returnate dispozitivului mobil, o aplicație poate determina ce substanțe chimice au fost consumate și în ce cantități.

Pe viitor, autorii studiului menționează că vor adapta sistemul pentru a detecta și alte substanțe, și să fie plasat și în alte regiuni, nu doar pe dinte.

Citeşte şi Măsurarea glicemiei la diabetici. Plasturele care monitorizează nivelul glucozei prin transpirație

Surse: New Atlas, Med Gadget

Un nou tip de senzor implantabil pentru monitorizarea sănătăţii

0
senzor implantabil

Cercetătorii de la Profusa Inc au dezvoltat un senzor implantabil ce detectează cu precizie nivelul de oxigen din sânge și îl monitorizează timp de 4 ani.

Rezultatele reprezintă un pas important în dezvoltarea tehnicilor de medicină de precizie, care promit să ajute adaptarea tratamentelor la nevoile individuale ale organismului.

Senzorul implantabil nou dezvoltat prezintă biocompatibilitate extrem de crescută, marea problemă a celorlalte tipuri de astfel de senzori de monitorizare. În multe cazuri, propriul sistem imunitar atacă implantul/senzorul, ducând la formarea unei capsule de colagen în jurul lui și apariția inflamației care îl face inutil după câteva zile.

Citeşte şi Senzor glicemic implantabil din celule vii. Funcționează cel puțin un an și nu are nevoie de calibrare

Acest tip de senzor implantabil este moale și cu proprietăți asemănătoare țesuturilor. Este poros și permite ca țesutul să crească în interiorul și în jurul lui. Biosenzorul este implantat în piele la doar 8 milimetri sub aceasta. În ciuda faptului că este extrem de mic (5 mm lungime), dispune de un spațiu poros gol în interior, echivalentul a 60% din dimensiunea lui totală. Acest spațiu poros este structurat astfel încât materialul să poată circula prin el. De asemenea, este fabricat din material flexibil care imită mai bine țesutul uman.

senzor implantabil

Dispozitivul este implantat cu o moleculă care se activează în prezența oxigenului. Un plasture purtat pe piele la nivelul senzorului se activează la lumină. Nivelul de oxigen detectat este apoi transmis prin intermediul unui sistem de citire atașat printr-un cablu la plasture.

Cercetătorii au testat senzorul timp de 4 ani jumătate de purtare, timp în care nu s-a semnalat o scădere a capacității acestuia de a citi cu precizie nivelul de oxigen din sânge.

Te poate interesa şi Iată cum arată un senzor de glicemie implantabil Eversense

Mai multe echipe de cercetători lucrează la dezvoltarea și adaptarea de senzori implantabili glicemici care sunt deja pe piață, pentru a încerca să depășească răspunsul organismului care îi percepe uneori ca elemente străine. Astfel, cercetătorii consideră că acest tip de senzor implantabil va fi într-o zi adaptat pentru a monitoriza glucoza și alte substanțe chimice din sânge.

În prezent, există studii clinice în curs de desfășurare pentru testarea acestui senzor implantabil biocompatibil pe grupuri de persoane cu boală arterială periferică, care nu permite un flux suficient de oxigen la nivelul membrelor. Echipa încearcă să perfecționeze designul biosenzorului pentru a transmite datele prin Bluetooth, fără a fi necesară citirea nivelului de oxigen de către un dispozitiv portabil, cum ar fi un telefon mobil. De asemenea, oamenii de știință menționează că vor continua cu tehnica de monitorizare a altor substanțe chimice, cum ar fi glucoza.

Citeşte şi Colesterol mărit. Care sunt cauzele și cum prevenim această problemă

Surse: Healthline, New Atlas, Profusa

Sistem care măsoară și înregistrează activitatea stomacului

0
activitatea stomacului

O echipă de cercetători de la Universitatea din California, San Diego, a dezvoltat un sistem portabil, neinvaziv, pentru a măsura și monitoriza activitatea stomacului timp de 24 de ore – în esență, o electrocardiogramă, dar pentru tractul gastrointestinal.

Sistemul este format de 10 electrozi standard de tipul celor folosiți în electrocardiograme, care sunt conectați la o unitate centrală imprimată 3D, care conține sistemele electronice și bateria.

Sistemul se plasează pe abdomenul pacientului, poate fi purtat fără probleme pe durata zilei, și monitorizează și interpretează activitatea electrică a tractului gastrointestinal, folosind un algoritm special pentru a diferenția semnalele gastrointestinale de cele produse de activitatea musculară abdominală și de bătăile inimii.

activitatea stomacului

Citește și Tatuaje electronice – monitorizează activitatea musculară și emoțiile

Datele sunt transmise către o aplicație de smartphone, unde sunt înregistrate pentru a fi examinate ulterior de către un medic. Pacienții folosesc de asemenea aplicația pentru a-și înregistra mesele, ciclurile de somn și alte activități pe parcursul perioadei de 24 de ore în care poartă atașat sistemul.

Produsul a fost testat pe un grup de 11 pacienți (copii) care au fost supuși și unei proceduri de măsurare a activității musculaturii gastrice, cunoscute sub numele de manometrie, care evaluează motilitatea gastrointestinală prin introducerea unui cateter de-a lungul tractului gastrointestinal, pentru a măsura presiunea în diferite puncte din stomac.

Noul sistem este la fel de eficient, dar nu produce același disconfort, era neinvaziv, nu necesită spitalizare și nici administrarea de sedative sau anestezice.

Te poate interesa și Nutritio, platforma care te ajută să obții un plan de nutriție personalizat

Sistemul ar putea fi util pentru pacienții care se confruntă cu probleme de natură gastrică, pentru depistarea cauzei exacte – cu simptome persistente de greață sau dureri. Tehnica ar putea fi mult mai eficientă pentru evaluarea copiilor cu tulburări funcționale și de motilitate ale tractului gastrointestinal. De asemenea, ar putea fi utilă pentru diabetici, dar și pentru sportivi, femeile gravide care suferă de arsuri gastrice sau pentru vârstnici.

Cea mai mare provocare a cercetătorilor a fost proiectarea algoritmilor care recunosc și amplifică semnalele electrice ale stomacului pe fondul zgomotelor și artefactelor. Acest lucru este deosebit de greu de făcut, deoarece semnalele electrice ale stomacului sunt de 10 ori mai slabe decât ale inimii, fiind mai greu de captat și analizat.

Citește și Ceas cu EKG și monitorizare continuă de la Google

Surse: New Atlas, Science Daily

Un plasture pentru măsurarea glicemiei ar putea înlocui testele de sânge

0
plasture pentru masurarea glicemiei

Un plasture pentru măsurarea glicemiei ar putea înlocui pe viitor înțepăturile zilnice pe care diabeticii sunt nevoiți să și le facă.

Plasturele a fost conceput de cercetătorii de la Universitatea Bath din Marea Britanie, printre care se numără și doi specialiști de origine română. Dispozitivul poate măsură nivelul glicemiei prin foliculii de păr, nu prin sânge.

Pe viitor, acest plasture, care deocamdată este doar un prototip, se va putea conecta la un smartphone. Astfel, prin intermediul unei aplicații, utilizatorul va putea fi alertat imediat dacă nivelul glicemiei scade sau crește prea mult.

Plasturele a fost testat până acum numai pe cobai și pe doi voluntari umani și s-a dovedit a fi foarte eficient, spune profesorul Richard Guy, unul dintre cercetătorii implicați în proiect.

Dacă dispozitivul se va dovedi precis și în urma unor teste mai ample, ar putea înlocui pe viitor metoda clasică de testare a glicemiei, prin înțepătură în degete. Deși este evident că acest sistem bazat pe ace este foarte neplăcut și nepopular, deocamdată nu avem o alternativă la fel de sigură.

Vezi și Măsurarea glicemiei fără ac – aparate noi și inovații UPDATE 2018

Sistemele care funcționează fără ace sunt senzorii de glicemie implantabili. Dar cei mai mulți dintre aceștia trebuie să fie calibrați regulat, printr-o analiză clasică a glicemiei, adică prin înțeparea degetului.

grafica plasture pentru masurarea glicemiei

Noul plasture pentru măsurarea glicemiei va fi un sistem de monitorizare care nu avea nevoie de asemenea verificări și calibrări, susține Richard Guy. Dispozitivul conține grafen, un material foarte rezistent, flexibil și ieftin, care este totodată prietenos cu mediul. În plus, este un foarte bun conducător de electricitate.

Plasturele se fixează pe încheietura mâinii și poate analiza nivelul glicemiei cu ajutorul unor senzori în miniatură. După ce este fixat pe piele cu un adeziv special, plasturele emite un mic semnal electric și extrage lichidul interstițial din piele, de-a lungul foliculilor de păr.

În interiorul dispozitivului, glucoza oxidează și este detectată apoi de senzorul cu grafen. Întrega procedură de măsurare a glicemiei durează numai 15 minute. Senzorii pot detecta orice schimbare la nivelul glicemiei pe parcursul întregii zile, susține inventatorii dispozitivului.

Cercetătorii vor ca plasturele să intre în faza de testare clinică, pe un eșantion mult mai mare de voluntari. Rezultatele studiilor preliminare privind eficiența plasturelui au fost publicate în celebra revista Nature.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2014 la nivel mondial erau înregistrați oficial peste 422 milioane de persoane diagnosticate cu diabet.

Sursa: Daily Mail, Phys.org

Citește și Măsurarea glicemiei la diabetici. Plasturele care monitorizează nivelul glucozei prin transpirație