Stilul de viață în sistemele clasice de sănătate. Studiu

Eficiența sistemelor de sănătate clasice din Europa este în primul rând dependentă de stilul de viață și de respectarea unor principii de bază ale vieții sănătoase și abia apoi este influențată de investițiile făcute de guvernele statelor din Uniunea Europeană în industria de sănătate.

Un studiu minuțios a dovedit că sănătatea generală a populației depinde în primul rînd de stilul de viață, de respectrea unor reguli elementarae referitoare la principiile vieții sănătoase, în timp ce bugetul alocat sănătății, la nivelul politicilor de stat, determină în mai mică măsură îmbunătățirea stării de sănătate sau modificarea cifrelor care arată speranța de viață, din fiecare stat european în parte. Respectarea principiilor unei vieți sănătoase poate aduce un spor de trei ani la speranța de viață. Studiul a mai arătat, pe de altă parte că, stilul de viață are un impact minim asupra cheltuielilor din domeniul medical.

Studiul care a urmărit să analizeze prin comparație eficiența sistemelor clasice de sănătate, având ca jaloane investițiile în sănătate, bugetul alocat din PIB-ul fiecărui stat, pe cap de locuitor, pentru sănătate, stilul de viață al populației (sănătos sau nesănătos) a fost realizat pe parcursul anului 2014 în toate statele membre ale Uniunii Europene, dar și în Islanda și Norvegia, și a fost solicitat de către Comisia Europeană, care a și finanțat realizarea efectivă a studiului.

În principal studiul a urmărit să obțină o perspectivă cât mai reală asupra eficienței sistemelor de sănătate clasice din UE, tocmai pentru că există diferențe majore între starea generală de sănătate a populației din statele UE, dar a vrut să compare și diferențe – deseori majore – în ceea ce privește stilul de viață, comportamentele de sănătate, precum și pentru a vedea dacă aceste diferențe au efect asupra raportului costuri-beneficii în sistemele publice de sănătate.

Pe baza datelor rezultate în urma studiului

(documentul poate fi analizat și descărcat aici ),

principalele concluzii sunt după cum urmează:

♦  În medie, o alocare mai mare de fonduri de la buget pentru sănătate este asociată cu o stare generală mai bună de sănătate a populației. Efectele alocărilor bugetare pentru sănătate sunt vizibile mai ales când sumele ce revin sănătății sunt mici, ceea ce duce la o stare genereală de sănătate a populației mult afectată.

♦  Există o variație semnificativă în obiceiurile și stilul de viață a de la țară la țară. S-a putut proba că există o relație pozitivă între un stil de viață sănătos și rezultatele din domeniul sănătății mai ales în cazul indicatorilor care arătau numărul de fumători și procentul de populație cu IMC (indicele de masă corporală) peste valorile medii normale.

♦  S-a mai putut desprinde concluzia că un stil de viață sănătos al populației face ca sistemul de sănătate clasic să fie mai eficient. S-a evidențiat faptul că îmbunătățirea stilului de viață se poate realiza cu costuri suplimentare și necesită timp. În practică, un stil de viață bun, presupune costuri ridicate.

♦  Rezultatele studiului au pus în evidență faptul că fumatul, IMC peste limită și consumul de alcool sunt cei trei factori principali care duc la confuzii și inadvertențe importante în stabilirea eficienței comparative a sistemelor de sănătate clasice din Europa.

♦ O concluzie suplimentară care s-a desprins din acest studiu a dovedit că este mai mult decât necesară realizarea unor proiecte de cercetare care să stabilească cu certitudine legătura între stilul de viață și starea generală de sănătate.

Citește și Eficiența sistemelor medicale în Europa

Sursa: ehealthnews