Diabetul este o boală cronică metabolică, manifestată printr-un nivel crescut al glicemiei. Hiperglicemia poate duce la complicații, inclusiv la comă și la moarte, dacă bolnavul nu urmează o dietă și un tratament corespunzător pentru diabet.
Afecțiunea este, din păcate, tot mai larg răspândită la nivel mondial, în special în țările aflate în curs de dezvoltare. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2014 erau în evidență, la nivel mondial, aproximativ 422 de milioane de diabetici, însă numărul este acum mult mai mare, mai ales că multe cazuri nu sunt diagnosticate din timp.
Boala este tot mai răspândită, în special din cauza alimentației nepotrivite, foarte bogată în sare și zahăr și a înmulțirii numărului de persoane obeze. De altfel, cele două boli sunt strâns legate, de cele mai multe ori. La nivel mondial, un adult din 3 este supraponderal și unul din 10 este obez. Greutatea peste medie, asociată cu un stil de viață nesănătos, este principalul factor de risc pentru diabet.
Este important să cunoaștem cât mai bine această boală, pentru a recunoaște simptomele și a interveni la timp. Cu tratament adecvat, un diabetic poate duce o viață normală, independentă și va fi protejat de complicații. Desigur, despre diabet se scrie foarte mult și circula numeroase informații, nu toate adevărate. Iată în acest articol câteva mituri despre diabet pe care nu trebuie să le crezi, deși sunt foarte mediatizate.
Cauzele diabetului și tipuri de diabet
Boala apare atunci când pancreasul nu mai secretă deloc insulină, sau produce prea puțină pentru a putea transforma glucoza din sânge în energie. Din această cauză, glicemia nu mai scade la un nivel normal, ci rămâne foarte ridicată. Există mai multe tipuri de diabet zaharat, cele mai întâlnite fiind diabetul tip 1 și diabetul tip 2. Acestea nu sunt însă singurele.
Diabetul tip 1 apare de multe ori în copilărie și se mai numește diabet insulino-dependent. Este o boală autoimună, care apare din cauză că anticorpii din organism atacă pancreasul. Acesta este distrus și nu mai poate produce insulină, un hormon esențial pentru a putea transforma glucoza în energie. Această formă a bolii poate să apară din cauza unei predispoziții genetice sau ca urmare a unor afecțiuni la nivelul celulelor beta din pancreas, care în mod normal produc insulină.
Diabetul tip 2 este cel mai frecvent tip de diabet, întâlnit la peste 95% dintre bolnavi. Apare de obicei la adulți, dar și la copiii și adolescenții care suferă de obezitate. Forma aceasta a bolii se mai numește și diabet non-insulino-dependent. În diabetul de tip 2, pancreasul produce o anumită cantitate de insulină. Dar această cantitate este prea mică, sau celulele corpului sunt rezistente la insulina produsă. În acest caz vorbim de rezistență la insulină – celulele organismului nu reacționează la acest hormon, nu îl pot folosi pentru a prelucra corect glucoza. Cauza cea mai frecventă pentru apariția acestui tip de diabet este obezitatea.
Citește în acest articol mai multe informații despre tipurile de diabet și factorii care duc la declanșarea bolii.
Glicemia – care sunt valorile normale și când apare diabetul
Glicemia reprezintă nivelul zahărului din sânge. La o persoană sănătoasă, care nu suferă de diabet, glicemia normală este de 70-100 mg/dl (miligrame pe decilitru), măsurată dimineața, pe stomacul gol. În mod normal, după o masă, glicemia crește până la cel mult 140 mg/dl, iar după aproximativ 2 ore va scădea din nou sub 100.
O valoare a glicemiei care nu scade sub 125 mg/dl este considerată hiperglicemie, adică diabet. În schimb, o valoare care ajunge sub 70 mg/dl înseamnă hipoglicemie, tulburare care se manifestă prin senzație de slăbiciune, foame bruscă, amețeli, tremurături sau chiar leșin.
În schimb, la bolnavii de diabet, care trebuie să își monitorizeze de mai multe ori pe zi nivelul glicemiei, vorbim în mod clar de alte valori ale glucozei din sânge. Este evident că în cazul lor nu vorbim de o valoare normală, ci de una mult mai mare, dar chiar și acum există un nivel de alertă, de care bolnavii trebuie să țină cont. Din articolul acesta poți afla care sunt valorile glicemiei la persoanele care suferă de diabet.
Iată de ce este foarte important să faci analize de sânge în fiecare an, pentru a vedea care este nivelul glicemiei. De multe ori, faza de prediabet este foarte greu de diagnosticat, pentru că nu există simptome specifice, deși glicemia este mai crescută decât ar fi normal. Astfel, tratamentul și dieta vin prea târziu, când boala deja s-a declanșat sau au apărut chiar unele complicații.
Simptomele diabetului
De multe ori, în lipsa unor analize de sânge care să arate nivelul glicemiei, este aproape imposibil să diagnosticăm diabetul. Simptomele sunt foarte diverse și pot fi provocate și de alte boli, sau doar de un stil de viață dezorganizat.
Prin urmare, este destul de greu să facem legătura între o stare de oboseală permanentă, o sete excesivă, urinat frecvent și o boală gravă, incurabilă, cum este diabetul. Din păcate, legătura există, acestea fiind cele mai frecvente manifestări ale bolii. Nu sunt însă singurele. Citește în acest articol și despre alte simptome ale diabetului, ca să recunoști din timp semnalul de alarmă pe care ți-l transmite corpul tău.
Regimul alimentar recomandat în diabet
Indiferent de tipul de diabet și de tratamentul prescris (insulină sau pastile), medicul va recomanda categoric și schimbarea stilului de viață. Acest lucru înseamnă odihnă suficientă, o viață cât mai activă, cu program zilnic de mișcare, dar și o dietă foarte echilibrată. Atenție, nu vorbim de un regim alimentar drastic, ci de un meniu bazat pe alimente sănătoase și variate!
Desigur, sunt interzise zahărul, alimentele procesate, prea sărate sau prea grase și proteinele animale în exces. Diabeticul trebuie să consume multe legume, fructe, cereale integrale și lactate degresate. Regimul alimentar va menține glicemia la un nivel normal, însă mesele trebuie luate regulat și nivelul glucozei din sânge monitorizat înainte și după masă.
Bolnavul de diabet trebuie să țină la fiecare masă evidența caloriilor consumate și a carbohidraților, pentru a ști care este cantitatea de insulină pe care trebuie să și-o administreze. Poți găsi aici o listă cu alimentele recomandate și cu produsele interzise pentru diabetici.
Din fericire, bolnavul de diabet nu este condamnat să sufere de foame, nici să mănânce alimente fără gust. Există multe rețete delicioase pe care le poate prepara și consuma, iar o sursă de inspirație poate fi chiar acest articol, care prezintă câteva recomandări care îți lasă gura apă, fără să crească glicemia.
Pentru cei care nu se pot desprinde de telefonul mobil, există și o aplicație cu rețete pentru bolnavii de diabet. Cu ajutorul Diabetes Recipe App poți căuta rețete în funcție de numărul caloriilor pe care ai voie să le consumi la fiecare masă, de valoarea carbohidraților, de tipul de masă (mic-dejun, prânz sau cină), de timpul de pregătire pe care-l ai la dispoziție, dar și de timpul de pregătire a ingredientelor.
Sportul și regimul alimentar sunt esențiale în tratament, mai ales în cazul diabetului tip 2, care este asociat cu sedentarismul și obezitatea, după cum poți citi pe larg în acest articol.
Tratamentul prescris în diabet
În urma analizelor și a dignosticului, medicului endocrinolog va prescrie și tratamentul necesar. Acesta diferă de la un pacient la altul, în funcție de cât de avansată este boala și, desigur, în funcție de tipul de diabet – 1 sau 2.
Din păcate, pentru diabetul de tip 1, când pancreasul nu mai produce deloc insulină, singura soluție este administrarea acestui hormon, prin injecții zilnice. Totuși, chiar și în cazul acestor pacienți calitatea vieții s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani, pentru că acum există sisteme moderne de administrare a insulinei.
Acestea sunt pompele de insulină, care pot administra automat doza necesară, de mai multe ori pe zi, în funcție de cum sunt programate. Află din acest articol cum funcționează o pompă de insulină și care sunt avantajele folosirii ei.
Pompele pot fi însoțite și de un senzor de monitorizare a glicemiei, care oferă permanent informații despre nivelul glucozei din sânge. În acest fel, bolnavul nu mai trebuie să se înțepe în deget de mai multe ori pe zi, pentru analiza de sânge.
Cel mai cunoscut dispozitiv de acest fel, care combină avantajele unei pompe de insulină cu un senzor de monitorizare a glicemiei, este MiniMed 670G, produs de Medtronic. Aparatul este poreclit și „pancreasul artificial”, deoarece înlocuiește practice funcția pancreasului. Poți citi aici mai multe informații despre MiniMed 670G
Senzorii pentru monitorizarea glicemiei pot fi folosiți însă și fără o pompă de insulină. Pe piață există în prezent mai multe produse de acest fel, care diferă ca preț și specificații. Găsești aici câteva exemple de senzori.
Pentru diabetul tip 2, tratamentul va pune accent în special pe schimbarea stilului de viață. Bolnavul va primi și medicamente orale, care scad glicemia și ajută organismul să asimileze mai bine insulina pe care o produce, iar la nevoie va recurge și la injecții cu insulină.
Inovații în tratarea diabetului
Tehnologiile de ultimă oră și inovațiile în medicină vor schimba, în timp, radical viața diabeticilor. De curând, cercetătorii de la Universitatea Duke au creat un tratament injectabil care poate înlocui cu succes injecțiile cu insulină. În contact cu căldura din corpul uman, substanța administrată produce un gel care se dizolvă treptat, prelungind astfel eficiența tratamentului pentru diabet.
În acest fel, medicamentul care scade glicemia este eliberat treptat în organism, iar o singură injecție are efect mai multe săptămâni. Mai multe detalii despre acest tratament poți găsi în acest articol. Tratamentul este deocamdată în faza de testare.
De asemenea, transplantul cu celule stem poate fi, pe viitor, o terapie mult mai eficientă pentru diabetici. Cercetătorii de la Institutul pentru Diabet din cadrul Universității Miami au obținut un rezultat nesperat în urma unei terapii experimentale. Ei au transplantat celule stem care produc insulină în omentul mare al unei paciente care suferea de diabet tip 1.
După un an de zile de la intervenție, cercetătorii declară că au reușit vindecarea completă a unei paciente care suferea de diabet tip 1. Celulele stem transplantate produc în continuare insulină în corpul femeii, chiar și după un an de zile, prin urmare ea nu mai are nevoie de injecțiile zilnice.
Și senzorii de monitorizare a glicemiei vor fi înlocuiți pe viitor cu metode mai performante și mai confortabile. Spre exemplu, cercetătorii coreeni au inventat un plasture care poate măsura nivelul glicemiei din transpirație. Este realizat din grafen și se pune pur și simplu pe braț. Plasturele verifică permanent pH-ul transpirației, iar modificarea acestuia înseamnă o creștere a glicemiei. Totodată, acest plasture poate administra, la nevoie, o doză de insulină.
Există și o brățară specială pentru diabetici, care poate măsura nivelul glicemiei, fără să mai fie nevoie de înțepături în deget. K’track Glucose se montează pe mână și analizează fluidele corporale din epidermă, putând să măsoare astfel nivelul glucozei din sânge.
Complicațiile pe care le poate provoca diabetul
Riscul apariției complicațiilor crește pe măsură ce boala avansează, sau tratamentul nu este urmat corespunzător. Un nivel foarte crescut al glicemiei poate duce la comă diabetică și chiar la moarte. Există însă multe alte complicații, care pot duce la alte afecțiuni grave.
Iată care sunt acestea:
1. Agiopatia diabetică
Este considerată cea mai gravă complicație produsă de diabet, pentru că, la rândul ei, poate evolua și produce alte probleme de sănătate. Boala se manifestă ca o formă de ateroscleroză accelerată și extinsă. Vasele de sânge se îngroașă din cauza depunerilor de grăsime și devin foarte fragile. Circulația sanguină este blocată de cheaguri și de plăcile de colesterol. Pot să apară inclusiv hemoragii, dacă vasele de sânge se sparg. Pot fi afectate toate vasele de sânge, inclusiv capilarele. Există două mari categorii de agiopatie diabetică: macro-angiopatie (la vasele mari de sânge) și micro-angiopatie (la vasele mai mici și capilare).
Citește aici, pe larg, informații despre riscurile pe care le presupune angiopatia diabetică. Netratată la timp, angiopatia poate duce la alte complicații, printre care nefropatia diabetică (afectarea rinichilor), retinopatia diabetică (afectarea ochilor), boala crononariană (afectarea inimii), ateroscleroză generalizată, sindromul piciorului diabetic.
2. Retinopatia diabetică
Această boală apare la aproape toți bolnavii de diabet tip 1 și peste 60% dintre cei care au diabet tip 2. Afecțiunea apare din cauza glicemiei ridicate, care nu ținută sub control un timp îndelungat. Astfel, micile vase de sânge care irigă retina sunt blocate, slăbesc și încep să sângereze. În timp, organismul va încerca să producă noi vase de sânge, în locul celor blocate, iar din această cauză apare un țesut cicatriceal, care presează retina. Aceasta riscă să se desprindă din cauza presiunii, poate să apară glaucomul, ori alte complicații care duc la pierderea vederii.
Retinopatia diabetică se manifestă prin vedere încețoșată, apariția de puncte negre în câmpul vizual, pierderea vederii centrale și imposibilitatea de a mai distinge culorile. Afecțiunea poate fi diagnosticată de acum cu ajutorul telemedicinei, după cum poți citi în acest articol.
3. Nefropatia diabetică
Nefropatia este o afecțiune foarte gravă, care înseamnă afectarea rinichilor. Aceste organe reprezintă un sistem prin care toxinele sunt eliminate din sânge. Milioane de vase de sânge minuscule filtrează practic toxinele din organism, iar hiperglicemia poate distruge fragilul sistem de filtrare. Astfel poate să apară insuficiența renală, complicație care necesită dializă sau chiar transplant renal.
4. Neuropatia diabetică
Aceasta este poate cea mai cunoscută și frecventă complicație a diabetului. Din cauza hiperglicemiei, vasele de sânge capilare care hrănesc nervii sunt distruse. În acest fel sunt afectați și nervii, în special în zona picioarelor. La început apar furnicături ale degetelor, iar în timp dispare complet senzația la nivelul membrelor. Astfel, orice rană minoră poate trece neobservată și apar infecții grave, mai ales că rănile se vor vindeca mult mai greu în cazul diabeticilor. Apare frecvent o afecțiune numită „piciorul diabetic”, în care răni la nivelul tălpii sunt extreme de greu de vindecat.
În cadrul unui studiul privind calitatea vieții persoanelor cu neuropatie diabetică din România, 67% dintre pacienții chestionați suferă de neuropatie diabetică. De asemenea, 15% au afirmat că s-au confruntat cu ulcerații ale piciorului, 5% au avut cangrenă, iar 4% au deja amputații de degete.
Neuropatia poate fi prevenită cu ajutorul unui ciorap special, creat de cercetătorii din Israel. SenseGo este un ciorap care conține microsenzori de presiune. Aceștia sunt capabili să înregistreze orice semnal captat de la nivelul pielii și să-l transmită într-o aplicație de pe smartphone, avertizând pacienții că sunt expuși ulcerelor piciorului sau leziuni ale nervilor. Poți citi mai multe despre SenseGo în acest articol.
Prin urmare, diabetul netratat sau diagnosticat prea târziu poate duce la grave probleme de sănătate, care uneori nu mai pot fi vindecate sate ameliorate. Iată de ce este important să știm cât mai multe informații despre această boală larg răspândită și să înțelegem importanța analizelor și controlului medical periodic, chiar în lipsa unor simptome evidente.
Citește și Care sunt valorile normale pentru colesterol si când ești în pericol