123 nu se mai găsesc deja sau dispariția lor e iminentă. Dintre ele, 55 nu au alternative sau au alternative generice limitate.
La fix un an de la dezghețarea de către Nicolae Bănicioiu a deja celebrului ordin 75, temerile profesioniștilor din Sănătate că exportul paralel va goli rafturile farmaciilor s-au împlinit într-o manieră aproape apocaliptică. Asta pentru că lor li s-a adăugat și efectul negocierilor cost-volum, așa că în ultimele luni, majoritatea medicamentelor care urmau să se vândă în pierdere au fost retrase de pe piață. Pacienți, medici, farmaciști, producători de medicamente și jurnaliști încearcă să convingă noul guvern că deciziile vechiului guvern au blocat accesul celor bolnavi la medicamente.
Citește și Sănătatea digitală în 2016. Diabeticii își scriu singuri viitorul
„De ce prețul cel mai mic este soluția cea mai proastă”
„De ce prețul cel mai mic este soluția cea mai proastă” explica ziaristul și medicul Marius Geantă la începutul lui 2015. Ieri el punea în ordine, cauză și efect, anunțurile populiste ale fostului ministru și recent publicatul studiu Cegedim, care anunță scăderea cu 20% a medicamentelor Rx (cu rețetă) din trimestrul IV al anului trecut și estimează că peste 800 medicamente, o treime din total, riscă să dispară din farmacii în 2016.
„În condițiile în care multe medicamente pe rețetă nu se mai găsesc sau se găsesc cu dificultate, apelăm la autorități să se mobilizeze pentru redresarea situației”, solicită Petru Crăciun, directorul general Cegedim, autorul recent furnizatului studiu.
Citește și un alt studiu Cegedim, Multichannel Marketing în Sănătate.
„Fără să aibă vreun impact pozitiv notabil la nivelul bugetului”
Același tip de apel l-a avut și presedintele ARPIM, Călin Gălășeanu, care a anunțat că 800 de mii de pacienți riscă să nu mai aibă acces la tratament și a adăugat că documentul care a produs blocajul este un „act normativ care încalcă dreptul pacienţilor la sănătate […], fără ca prevederile sale să aibă vreun impact pozitiv notabil la nivelul bugetului”. De altfel, ARPIM (asociație a producătorilor și importatorilor de medicamente) a prezentat printr-un comunicat poziția comună, alături de Colegiul Farmaciștilor din România și de ADRFR (asociație a distribuitorilor și detailiștilor din domeniul farmaceutic).
„Cei mai afectați de implementarea acestor măsuri vor fi pacienții care suferă de boli cardiovasculare, întrucât 28 dintre medicamentele la risc sunt destinate acestor afecțiuni, în condițiile în care acestea reprezintă şi principala cauză de deces în România. Pacienții cu afecțiuni neurologice pot rămâne fără 19 dintre medicamentele din schemele lor de tratament, iar cei cu afecțiuni oncologice nu vor mai avea acces la 6 dintre medicamentele utilizate până în prezent. Cu foarte puține alternative terapeutice generice sunt pacienții cu afecțiuni imunologice, pacienții care au suferit un transplant sau cei cu afecțiuni hematologice”, se arată în comunicatul comun al celor 3 organisme.
Asociațiile de pacienți sunt ferme
Prin asociațiile care-i reprezintă sau direct, în social media, pacienții își prezintă pozițiile cu fermitatea primului afectat. „E ţigănie şi oamenii mor. Ţigănia e a lor, pierderea e a noastră”, anunță dur Cezar Irimia. Asociația pe care o conduce, Federația Bolnavilor de Cancer, are istoric în sancționarea oficialităților în legătură cu lipsa medicamentelor pentru membrii săi. Anul trecut, FABC a obținut în mai multe rânduri la tribunal obligativitatea statului de a furniza pacienților medicamentele de care au nevoie. Îngrijorat s-a arătat și Iulian Petre, președintele UNOPA, prezent la conferința despre publicitatea la medicamente organizată săptămâna trecută de pria events. În acest timp, Rozalina Lăpădatu, șefa APAA (Asociația Pacienților cu Boli Autoimune), ajută prin intermediul rețelelor sociale pe pacienții care sesizează lipsurile din farmacii.
Poți fi interesat și de Cum văd medicii și farmaciștii Sănătatea Digitală