3 boli comune care pot duce la dizabilitate temporară. Care sunt și cum le combați

Dizabilitatea este mai răspândită decât s-ar putea crede.

În 2011, OMS estima că 15% din populația lumii (aproximativ 1 miliard de oameni) trăiește cu o formă de dizabilitate, dintre care 2-3% prezintă forme foarte grave. Cu toate acestea, nivelul de informare public cu privire la diferite forme de dizabilitate sau cauzele și metodele de prevenție ale acesteia rămâne scăzut.

Atunci când avem de-a face cu o pierdere sau o restricție temporară a capacității de exercitare a unei activități obișnuite, din cauza unei disfuncții, ne confruntăm cu dizabilitatea temporară. Cu alte cuvinte, această situație apare atunci când o afecțiune medicală te împiedică să lucrezi sau să desfășori activitățile obișnuite – pentru câteva zile, săptămâni sau luni. Dizabilitatea temporară poate fi provocată și de boli frecvent întâlnite. Iată afecțiunile medicale comune care pot cauza dizabilitate temporară și soluțiile existente:

Discopatia lombară

Cea mai frecventă boală a sistemului nervos, discopatia lombară este întrecută doar de răceli ca frecvență a cauzării de dizabilități temporare. Persoanele care suferă de discopatie lombara se confruntă cu dureri puternice în zona afectată, deseori însoțite de tulburări senzoriale sau motorii, dar și de mobilitate limitată și rigiditate musculară. Din păcate, tratamentul este unul complex, iar medicii nu sunt de comun acord cu privire la care ar fi cel mai potrivit.

Pe scurt, persoanele care suferă de discopatie lombară vor trebui să alterneze odihna cu programe de întărire a musculaturii, să facă fizioterapie sau kinetoterapie, având totodată nevoie și de analgezice pentru limitarea durerii. Prin urmare, prevenția este mult mai adecvată în cazul discopatiei lombare. Postura corectă (pe scaun, în picioare și în timpul somnului), greutatea corporală în limite normale, activitatea fizică regulată și eliminarea fumatului sunt esențiale. Oricine ar trebui să ia aminte la aceste elemente pentru a scădea șansele apariției discopatiei lombare.

Citește și 8 pași pentru un somn odihnitor

Răceala

Unele forme mai agresive de răceală te pot face să te simți suficient de rău încât să nu poți lucra și funcționa ca de obicei pentru o perioadă de câteva zile. Cu toții cunoaștem simptomele: dureri moderate în gât, strănuturi, senzație de oboseală și temperatura ușor ridicată. Aceste simptome apar din cauza infecțiilor virale la care organismul devine vulnerabil, în special la schimbarea anotimpurilor.

Sistemul tău imunitar este cel „responsabil” pentru vindecarea de răceală. Îl poți ajuta să combată răceala în mai multe feluri: cu hidratare, odihnă și alimentație sănătoasă. Pentru a-ți crește gradul de confort, poți lua decongestionante și calmante. Printre metodele preventive se numără măsurile de igienă (spălatul pe mâini), dar și un stil de viață care să favorizeze un sistem imunitar puternic.

Boala diareică acută

Boala diareică acută se poate declanșa ca urmare a unor infecții provocate de virusuri (Rotavirus, Norovirus, Adenovirus) sau bacterii (E.coli, Vibrio cholerae, Campylobacter). Se manifestă în principal prin frecvența crescută a scaunelor, de cel puțin 3 ori pe zi, și prin consistența lor diminuată sau apoasă. Boala diareică acută poate fi însoțită de vărsături, febră și dureri abdominale. Aceste simptome te pot împiedica să îți desfășori normal activitatea timp de câteva zile sau cel mult o săptămână.

Riscul principal este cel al deshidratării. E de reținut însă că nu e suficient să bei apă, pentru că ai nevoie și de electroliți. Soluția recomandată de OMS conține: clorură de sodiu (2,6 g/l), citrat trisodic anhidru (2,9 g/l), clorură de potasiu (1,5 g/l) și glucoză (13,5 g/l). Suplimentele cu zinc sunt de asemenea utile pentru reducerea timpului de manifestare a bolii, cu până la 25%. Prevenția este la fel de importantă și pornește de la măsuri igienice, precum spălarea temeinică atât a mâinilor cât și a fructelor și legumelor care urmează a fi consumate.

Sursă foto: Shutterstock

Citește și Corpul tău are nevoie de mișcare. Află ce riscuri prezintă statul jos pentru sănătate