Antibioticele slabesc rezistenta plamanilor la virusul gripei

Sursa medicala: Institutul Francis Crick. Medic citat: dr. Andreas Wack

Un studiu recent confirma efectul negativ pe care il are asupra organismului un tratament gresit cu antibiotice, atunci cand aceste medicamente nu sunt necesare.

Cercetătorii britanici de la Institutul Francis Crick au realizat un studiu care arată cum slăbesc antibioticele rezistența organismului la virusuri periculoase, cum sunt cele care provoacă gripa. Astfel, în cazul folosirii antibioticelor, plămânii rămân vulnerabili, iar riscul de complicații în urma unei gripe este foarte mare.

Explicația pentru acest efect este ușor de explicat. Bacteriile benefice din intestine, care sunt distruse în timpul unui tratament cu antibiotice, ajută organismul să lupte împotriva virusurilor. Protecția a fost observată inclusiv la nivelul plămânilor.

În cadrul studiului, mai mulți cobai au fost infectați cu virusul gripei. Dintre cei care aveau un microbiom sănătos în intestin, 80% au supraviețuit bolii. Însă atunci când a fost administrat un tratament cu antibiotice înainte de expunerea la gripă, numai o treime dintre cobai s-a vindecat.

Vezi și Opozantii vaccinarii, inclusi de OMS pe lista marilor amenintari pentru sanatate

„Am descoperit că antibioticele reduc foarte mult rezistența organismului la gripă. Este o dovadă în plus că antibioticele nu trebuie luate la întâmplare și nici prescrise de medic atunci când nu sunt absolut necesare”, a declarat dr. Andreas Wack, coordonatorul studiului.

„Prin urmare, folosirea greșită a acestor medicamente nu doar crește rezistența la antibiotice și distruge microbiomul benefic, dar ne lasă vulnerabili în fața virusurilor. Fenimenul apare la oameni, dar și la animale și trebuie cunoscut, pentru că mulți fermieri folosesc în scop profilactic antibiotice la animalele pe care le cresc. Prin urmare, ele devin mult mai vulnerabile la infecții virale grave”, adaugă Andreas Wack.

În cadrul studiului, cercetătorii au observat un alt aspect important: nu doar celulele sistemului imunitar luptă cu virusurile, ci și celulele de la nivelul plămânilor, care, sub acțiunea microbiomului, activează gene antivirale. Rezistența care apare la nivelul plămânilor este chiar mai importantă pentru protecția organismului în primul stadiu al infecției virale.

Bacteriile din intestine trimit un semnal în urma căruia celulele din plămâni „se pregătesc de luptă” și nu lasă virusul gripei să se înmulțească la nivelul acestor organe. Sistemul imunitar se activează abia după 2 zile de la infectare. Prin urmare, poate fi prea târziu, pentru că în decursul a 2 zile, un virus se va multiplica foarte mult și atunci vindecarea va fi mult mai dificilă, poate chiar imposibilă.

Concluzia surprinzătoare a experților este că bacteriile din intestine au un rol benefic nu doar pentru activarea sistemului imunitar, ci și în activarea genelor antivirale de la nivelul altor organe, care au un rol esențial în prevenirea unei infecții grave.

Studiul a fost publicat în Cell Reports.

Sursa: Science Daily

Citește și Virusul racelii poate revolutiona tratamentul pentru cancer de vezica