Cercetătorii de la Universitatea Columbia au reușit să creeze în laborator, în premieră mondială, un mușchi cardiac perfect funcțional, din celule stem.
Deși oamenii de știință pot cultiva în laborator diferite tipuri de țesuturi, inclusiv țesut cardiac, până acum nimeni nu a reușit să obțină un mușchi cardiac funcțional, care să bată asemeni unei inimi normale.
De aceea, performanța cercetătorilor de la Universitatea Columbia este una deosebită și le dă posibilitatea să studieze în detaliu cum funcționează o inimă umană și să simuleze evoluția diferitelor afecțiuni cardiace.
Folosind o metodă nouă de cultivare în laborator a celulelor stem din sânge, în doar patru săptămâni ei au obținut un mușchi cardiac perfect funcțional. Practic, procesul de dezvoltare a inimii, care are loc natural în pântecele mamei în cele 9 luni de sarcină, a fost imitat și accelerat în laborator.
Vezi și Ceas cu EKG și monitorizare continuă de la Google
„Am decis să testăm o abordare diferită: dezvoltarea accelerată. Am avut nevoie de ajutorul întregii echipe ca să ajungem la tehnica pe care o avem în prezent și să obținem un mușchi cardiac adult, perfect dezvoltat, care poate fi folosit pentru studii, inclusiv pentru testarea efectelor unor medicamente asupra inimii”, a precizat procfesorul Gordana Vunjak-Novakovic, coordonatorul studiului.
Pentru a obține acest țesut cardiac, cercetătorii au folosit cardiomiocite aflate în primele stadii de evoluție, derivate din celule stem umane care se obțin din sânge. Aceste celule sunt programate natural să bată spontan, dar aveau nevoie să se dezvolte foarte mult pentru a putea forma o inimă umană.
Îți recomandăm și Aplicații iOS de sănătate. Top 7
Celulele au fost cultivate în laborator și supus unor stimuli electrici, ca să ajungă să funcționeze la fel ca o inimă normală. Cu ajutorul curentului electric, aplicat gradual la o intensitate tot mai mare, cercetătorii au reușit să determine celulele să atingă dezvoltarea accelerată dorită.
Abordarea diferită a constat în folosirea de cardiomiocite cât mai puțin dezvoltate (experimentele anterioare foloseau celule mai evoluate, aflate în stadii mai avansate de dezvoltare), dar și în stimularea electrică intensă, graduală, care a asigurat dezvoltarea foarte rapidă a țesutului.
Performanța cercetătorilor de la Columbia a fost publicată în revista Nature.
Surse: Daily Mail, Columbia Engineering
Citește și Colesterol mărit. Care sunt cauzele și cum prevenim această problemă